Topul orașelor inteligente din 2025: Unde inovația și tehnologia conduc lumea

De la progresele în inteligența artificială la mașinile autonome și adoptarea pe scară largă a energiei verzi, inovația avansează într-un ritm fără precedent. În fiecare zi apar noi brevete și invenții în întreaga lume, însă doar câteva regiuni se situează în fruntea acestui val, potrivit Interesting Engineering.

Indicele Global al Inovației 2025 (Global Innovation Index – GII), publicat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO), ierarhizează țările și centrele urbane care stimulează cel mai mult progresul tehnologic și inovarea.

Evaluate pe baza unor factori precum investițiile, gradul de adoptare și impactul socioeconomic, aceste 100 de centre – care se întind de la San Francisco la Shenzhen – generează peste 70% din brevetele și capitalul de risc la nivel mondial.

Iată șapte dintre cele mai inteligente orașe din lume astăzi.

Programe precum Open Zurich promovează transparența datelor publice, încurajând colaborarea între autorități, startup-uri și planificatori urbani. Transportul și energia sunt, de asemenea, părți esențiale ale planului Zürichului.

Aplicația ZVV conectează autobuze, trenuri și trotinete electrice într-un sistem unitar care face deplasarea ușoară și eficientă. Căldura reziduală din fabrici este reutilizată pentru încălzire și răcire, iar instrumente digitale precum realitatea augmentată și „digital twins” ajută la planificarea unor proiecte de construcții mai sigure și mai durabile.

Oslo ocupă locul al doilea în Indexul Smart City din 2019, obținând calificativul AAA pentru leadership-ul său în dezvoltarea urbană verde și incluzivă. Declarat Capitala Verde Europeană 2019, capitala Norvegiei continuă să urmărească obiective ecologice ambițioase, scrie Antena3.ro.

Oslo este un lider global în mobilitatea electrică, vehiculele electrice reprezentând 40% din toate mașinile private și 90% din vânzările de mașini noi în 2024. Programul FutureBuilt, o inițiativă de un deceniu ce cuprinde 50 de proiecte, promovează arhitectura de înaltă calitate, cu emisii reduse de carbon, în apropierea nodurilor de transport.

Sistemul de energie regenerabilă al orașului este alimentat în mare parte de hidroenergie, care acoperă aproximativ 60% din consumul total. Sistemul automat de taxare Oslo Toll Ring încurajează utilizarea vehiculelor fără emisii și finanțează proiecte de transport ecologic.

Geneva și-a îmbunătățit poziția în Indexul Smart City, obținând un nou calificativ AAA, consolidând astfel leadership-ul Elveției în inovația urbană inteligentă. Prin proiectul Smart Canton, orașul folosește tehnologii avansate pentru a crea infrastructuri eficiente.

Sustenabilitatea este un pilon central al proiectelor de dezvoltare din Geneva. Inițiativa TetraEner combină renovarea și construcțiile noi pentru a maximiza utilizarea energiei regenerabile. În paralel, proiectul Geneva Lac Nations conectează clădirile la o rețea hidraulică care furnizează căldură, răcire și apă pentru spațiile verzi.

Orașul utilizează și tehnologia LoRaWAN pentru a monitoriza factorii de mediu și a optimiza sistemele energetice și de transport. Geneva se situează pe locuri fruntașe în ceea ce privește participarea publică, accesul la educație și spațiile verzi, devenind un model sustenabil pentru cetățenii săi.

Dubai a făcut un salt spectaculos în Indexul Smart City 2025, urcând de pe locul 12 pe locul 4 – cea mai mare ascensiune din clasament. Ținta sa este să devină „cel mai fericit și mai inteligent oraș de pe Pământ”, condus de tehnologie avansată și inteligență artificială.

Strategia sa inteligentă se bazează pe șase piloni: economie, viață, guvernanță, mediu, oameni și mobilitate. Sistemele de trafic bazate pe AI folosesc mii de senzori și camere pentru a reduce congestia cu până la 20%. În același timp, Autoritatea Rutieră și de Transport (RTA) gestionează semafoarele în timp real pentru o circulație mai fluentă.

Dubai se concentrează și pe sustenabilitate și inovație. Proiecte precum DEWA Smart Grid și Dubai Silicon Oasissporesc eficiența energetică, susținând obiectivul EAU de a atinge 75% energie curată până în 2050.

5. Abu Dhabi

Abu Dhabi a urcat de pe locul zece pe locul cinci în Indexul Smart City 2025, marcând un nou progres important pentru Orientul Mijlociu. Capitala EAU dezvoltă proiecte inteligente pentru a îmbunătăți infrastructura, sustenabilitatea și serviciile publice.

Proiectul Zayed Smart City, lansat în 2024, este un plan pe cinci ani bazat pe AI și tehnologia IoT. Începând cu programe pilot în zona Corniche, proiectul testează sisteme inteligente pentru trafic, iluminat și parcare, înainte de a fi extins la nivelul întregului oraș.

Platforma TAMM a orașului reunește sute de servicii guvernamentale într-un singur hub digital, reducând utilizarea hârtiei cu peste 90%. Abu Dhabi încurajează și utilizarea vehiculelor electrice și hibride, construind rețele inteligente de încărcare ca parte a Strategiei de Energie Durabilă, ce sprijină obiectivul de emisii net-zero până în 2050.

6. Londra

Londra a introdus inițiative revoluționare, precum taxa de congestie, plățile contactless și Zona cu emisii ultra-scăzute (ULEZ) – piloni cheie ai modelului său urban sustenabil.

Transformarea digitală a orașului este evidențiată de colaborarea dintre Transport for London (TfL) și BAI Communications, care instalează peste 2.000 km de cabluri în rețeaua de metrou, permițând acoperire 4G neîntreruptă și viitor 5G în toate stațiile și tunelurile până la finalul anului 2025.

Platformele de date deschise ale Londrei oferă startup-urilor și dezvoltatorilor acces la informații publice pentru a crea soluții reale: sisteme de parcare inteligentă, stații de încărcare pentru vehicule electrice și monitorizarea mediului pentru a reduce poluarea și aglomerația.

7. Copenhaga

Copenhaga ocupă locul șapte în Indexul Smart City 2025. Ținta capitalei daneze – de a deveni primul oraș neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2025 – stabilită încă din 2009, rămâne esențială pentru viziunea sa de oraș inteligent.

Abordarea Copenhagăi se concentrează pe trei priorități: atingerea neutralității carbonice, promovarea unui stil de viață urban sustenabil și stimularea creșterii economice. Renumită pentru cultura sa a bicicletelor, Copenhaga are 62% dintre locuitori care se deplasează zilnic cu bicicleta, pe o rețea de 400 km de piste dedicate, potrivit surselor citate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Investițiile majore în infrastructură inteligentă și planul Copenhagen Connecting sunt estimate să aducă beneficii socioeconomice de 600 milioane de euro, consolidând poziția orașului ca lider în inovația urbană inteligentă și sustenabilă.

#topuri #inovatie #Europa

Fondatorul și CEO Grupului de presă Realitatea, Dumitru Țîra, a declarat la Forumul Mass Media 2025 că „a venit timpul să ne luăm spațiul mediatic înapoi”, subliniind necesitatea unor reforme rapide în sectorul media. El a precizat că următorii 2 ani fără alegeri reprezintă o oportunitate esențială pentru a reconstrui un spațiu mediatic „cu adevărat național”.

Dumitru Țîra a subliniat că este nevoie de acțiuni urgente atât la nivel de cadru normativ, cât și în alinierea tuturor actorilor media și conexi la noile obiective. În opinia sa, procesul trebuie să fie accelerat pentru ca sectorul să poată recupera terenul pierdut în ultimii ani.

El a identificat două priorități majore: conținuturile și dezvoltarea sustenabilă a mass-mediei. În ceea ce privește conținuturile, Dumitru Țîra a afirmat că acestea trebuie refăcute „nu doar calitativ, dar și cantitativ”, astfel încât să fie recunoscute ca produse naționale. El a menționat că nu este vorba doar despre formate TV, ci și despre filme, seriale și alte tipuri de producții video și online.

A doua prioritate, susține directorul Realitatea, este dezvoltarea sustenabilă a sectorului. Potrivit lui, această direcție presupune soluționarea problemelor legate de piața de publicitate, concurența neloială și lipsa de acțiune a Consiliului Concurenței. „În anul 2025 iarăși avem cartelizarea și monopolizarea pieței”, a avertizat Dumitru Țîra.

El a atras atenția și asupra volumului mare de televiziuni retransmise din Federația Rusă. „Noi avem 172 de televiziuni retransmise din Federația Rusă în rețelele noastre de cablu”, a declarat Dumitru Țîra, adăugând că alte 56 includ conținut rusesc cumpărat, ceea ce duce la „380 de televiziuni” prezente în total în rețelele din Republica Moldova.

În acest context, consideră că Republica Moldova are nevoie de „o viziune strategică de dezvoltare și sustenabilitate a instituțiilor media”. El a reiterat necesitatea unui concept clar privind mass-media regională, subliniind că, indiferent de investiții, aceasta „niciodată nu va rezista” fără o formulă de sustenabilitate bine definit.

Directorul Realitatea a remarcat că nici media centrală nu se află într-o situație favorabilă, fiind „dependentă de granturi azi”, pe fondul scăderii pieței de publicitate. El a precizat că piața publicitară din Republica Moldova s-a diminuat cu „75% în 15 ani”, o scădere mult mai accentuată decât în țări comparabile. A exemplificat că România „a trecut de un miliard” de euro în publicitate anul trecut, iar Ucraina, chiar și în condiții de război, „nu a pierdut mai mult de 10%” din piața publicitară. În opinia sa, declinul din Republica Moldova este rezultatul unor „decizii artificiale” și „conjuncturale”, influențate politic și agravate de acțiunile unor manageri din domeniu.

El și-a exprimat acordul cu afirmațiile președintei Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, conform cărora piața media are nevoie de o asociație consolidată și de rezolvarea problemei numărătorului de audiență. „Piața nu este în stare să plătească 2 milioane”, a menționat Dumitru Țîra, adăugând că nici pentru donatori nu este justificat să acopere aceste costuri.

Cele două priorități identificate generează „20, 30, 40 de derivate, acțiuni și activități” necesare pentru restructurarea sectorului mediatic.