Antreprenori, agricultori și cercetători, care cooperează în proiecte comune, au creat peste 30 de specii de hibrizi de semințe, care se adaptează la condițiile și teritoriul Moldovei. Rezultatul a fost prezentat la Forumul Național „AgroCunoștințe – Fermierii și Inovația în Parteneriat”, transmite IPN.

Semințele hibride au câteva avantaje principale în utilizare: rapiditatea cu care ajung la maturitate, gustul puternic, reziliența crescută și adaptabilitatea la condițiile de mediu.

14 din cele 30 de specii create se află deja în procesul producere și fac parte din patru grupuri de vegetație, fiind prielnice în toate zonele climatice din țară, dă asigurări Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

„Când fermierii și cercetătorii stau la aceeași masă, aceasta însemnă că agricultura intră într-o nouă etapă de dezvoltare. Semnalul de conexiune dintre mediul privat, mediul de cercetare și partenerii noștri este un început solid pentru agricultura noastră”, a remarcat ministra Ludmila Catlabuga.

Potrivit MAIA, agricultorii și cercetătorii trebuie să fie într-o comunicare și cooperare continuă, pentru a putea aplica cele mai noi tehnologii și inovații în agricultură. De altfel, acestea pot duce la reducerea costurilor, creșterea producției și calității produselor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ministerul Agriculturii #semințe hibrid

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.