Întreprinderea Municipală Regia „Autosalubritate” anunță că înregistrează o scădere continuă a cantității de deșeuri transportate la Depozitul Municipal din comuna Țînțăreni. Concomitent este în creștere volumul de deșeuri reciclabile transmise la revalorificare.

Potrivit datelor prezentate de Regia „Autosalubritate”, din ianuarie 2023 până în martie curent, cca 13 000 tone deșeuri, colectate de la platformele din Municipiul Chișinău, nu au fost depozitate, ci au au fost sortate și transmise la recilare.

„Această reducere semnificativă a volumului de deșeuri depozitate, a devenit posibilă datorită efortului comun al Primăriei Chișinău și Regiei „Autosalubritate”, care au implementat, împreună, o strategie eficientă de management al deșeurilor. Strategia include diverse măsuri, printre care și semnarea unui contract pentru achiziționarea serviciilor de sortare. Grație contractului semnat cu un sortator privat, deșeurile colectate din orașul Chișinău și din câteva suburbii, sunt transportate la Uzina de Sortare, unde are loc procesul de selectare a materialului reciclabil. Deșeurile care rămân în urma procesului de selectare sunt transportate la depozitul municipal de la Țînțăreni, unde sunt depozitate, compactate și tratate conform celor mai noi standarde în domeniu”, se arată în comunicatul emis de Autosalubritate.

Responsabilii din cadrul întreprinderii precizează că acordul pentru serviciile de sortare este semnat pentru o perioadă de cinci ani și a fost divizat în două etape:

Prima etapă – sortatorul selectează pentru reciclare deșeurile din hârtie/carton, plastic, metal și sticlă;
A doua etapă (planificată peste 1,5 ani) – sortatorul va recicla și RDF-ul din deșeuri, ceea ce va permite reciclarea a 70% din volumul deșeurilor transmise spre sortare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#depozit municipal #deseuri #Țînțăreni

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.