Doar jumătate dintre sugarii din Republica Moldova sunt alăptați exclusiv până la șase luni, iar la vârsta de un an doar 15% dintre copii mai sunt hrăniți cu lapte matern. Totodată, doar una din zece mame își continuă alăptarea până la doi ani, așa cum este recomandat de specialiști. Tendința este descendentă și îngrijorătoare, arată un raport realizat de UNICEF în colaborare cu Ministerul Sănătății, care analizează obiceiurile alimentare în primele 1000 de zile de viață ale copilului, o perioadă esențială pentru sănătatea și dezvoltarea sa.

„În ciuda recomandărilor internaționale, mai puțin de jumătate dintre copiii moldoveni cu vârste între 0 și 5 luni beneficiază de alăptare exclusivă. Studiul arată că, deși există o ușoară creștere față de anul 2012 când rata era de 36%, Moldova nu a atins încă ținta globală de 50% stabilită de OMS până în 2025”.

Deși 94% dintre copii sunt alăptați măcar o dată, doar 72% sunt puși la sân în prima oră după naștere, moment esențial pentru inițierea corectă a alăptării. Mai mult de o treime dintre nou-născuți primesc alte lichide sau formule încă din primele două zile de viață. Printre cauzele invocate se numără lipsa de sprijin din partea personalului medical, nivelul scăzut de informare, dar și marketingul agresiv al produselor substitutive de lapte matern.

Potrivit experților, pe lângă durata scurtă a alăptării, alimentația complementară lasă de dorit. Mai bine de un sfert dintre copiii între 6 și 23 de luni nu primesc o varietate minimă de alimente, iar 41% nu beneficiază de o dietă minim acceptabilă, adică nu sunt hrăniți suficient de des sau cu produse din toate grupele alimentare esențiale.

„Datele studiului mai relevă și o altă problemă. Părinții introduc în dieta copiilor foarte mici produse nepotrivite pentru vârsta lor. Peste jumătate dintre copiii sub doi ani consumă băuturi îndulcite, dulciuri și produse procesate, cum ar fi mezeluri sau chipsuri”.

Această expunere timpurie la zahăr, sare și grăsimi procesate poate contribui la probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi obezitatea infantilă sau tulburările metabolice. Studiul indică o legătură directă între lipsa de informații corecte și obiceiurile alimentare nepotrivite.

Părinții se bazează, în proporție de 38%, pe surse online atunci când iau decizii despre alimentația copilului, iar 30% cer sfaturi rudelor. Doar 59% au indicat medicul de familie ca sursă principală, iar proporția celor care au primit îndrumări despre alăptare în timpul sarcinii este de 64%.

Mai mult, doar una din patru femei a fost sfătuită de personal medical să alăpteze imediat după naștere. Specialiștii subliniază că această lipsă de sprijin în primele ore de viață care este un moment crucial pentru inițierea alăptării, reduce semnificativ șansele ca bebelușul să beneficieze de hrană naturală în perioada recomandată.

Studiul atrage atenția asupra promovării agresive a formulelor de lapte praf, biberoanelor și tetinelor, inclusiv în instituțiile medicale. Aproape 40% dintre părinți au declarat că au văzut astfel de reclame în spitale sau clinici, iar 7% au primit mostre gratuite de produse destinate sugarilor.

Aceste practici contravin Codului Internațional de Marketing al Substituenților de Lapte Matern, pe care Moldova s-a angajat să îl respecte. Totuși, specialiștii UNICEF avertizează că legislația națională nu este suficient de clară și nu asigură o protecție reală împotriva influențelor comerciale.

„Hrănirea nu înseamnă doar nutriție – înseamnă formarea potențialului uman”, a subliniat Maha Damaj, Reprezentantă UNICEF în Moldova. Ea a precizat că obiceiurile sănătoase încep acasă, dar au nevoie de sprijinul unei întregi rețele, de la cadrele medicale la comunitate și factorii de decizie.

Angela Paraschiv, secretar de stat în domeniul sănătății, a anunțat că aceste date vor contribui la îmbunătățirea politicilor și programelor dedicate părinților.

„Recunoaștem că investițiile în nutriția timpurie nu sunt doar o prioritate de sănătate publică, ci și o investiție strategică în prosperitatea viitoare a țării noastre”, a precizat Paraschiv.

Printre recomandările formulate în studiu se numără consolidarea formării cadrelor medicale privind consilierea în alăptare, reglementarea mai strictă a publicității pentru produsele destinate sugarilor, extinderea serviciilor de sprijin pentru mame și lansarea unor campanii publice de conștientizare.

Cercetarea UNICEF a fost realizată în perioada octombrie-decembrie 2024, pe un eșantion reprezentativ de 1206 părinți și îngrijitori din toate regiunile Republicii Moldova, cu copii cu vârsta sub doi ani. Este primul studiu de acest tip realizat după o pauză de peste zece ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alăptare #copii #studiu

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.