Odată cu venirea sărbătorilor de iarnă asistăm la cele mai frumoase tradiții și obiceiuri românești. Aceste obiceiuri și datini, așa cum au fost păstrate, reprezintă caracteristica vieții noastre naționale românești.

Zilele dintre Crăciun și Anul nou sunt cele mai bogate în datini și obiceiuri strămoșești. Iarna, în folclorul românesc, este cea mai importantă perioadă de manifestări populare și tradiționale.

Sărbătorile de iarnă marchează solstiţiul de iarnă şi celebrează reînvierea la nivel macrocosmic, mai precis reluarea ciclului anual al mersului soarelui pe cer, adică reinstaurarea ordinii lumii care reia un nou ciclu existenţial, scrie antena3.ro.

Totodată, sărbătoarea solstițiului de iarnă este cea mai însemnată şi semnificativă perioadă a calendarului popular, marcând prin activităţi magicoreligioase cele 12 zile sacre: 6 la sfârşitul anului, de la Crăciun la Anul Nou şi alte 6 zile la începutul anului, până la Bobotează.

Datini și obiceiuri strămoșești, în Ajun de Crăciun

În primul rând, datina celebrării sărbătorilor de iarnă presupune, obiceiul colindatului, al uratului şi al semănatului de Anul Nou, dar şi al sfinţirii apei de Bobotează, pe 6 ianuarie. Tot de obiceiurile sărbătorilor de iarnă ține şi confecţionarea recuzitei necesare colindatului şi uratului: steaua pentru colindul de stea, măştile „obrăzar” şi măştile costum, buhaiele, tobele, bicele etc.

Colindatul și uratul sunt activități de grup, iar în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă se practică obiceiul „strânsurilor “ la casa unuia dintre participanți, cu scopul de a învăța foarte bine textul colindelor. Cu alte cuvinte, aceste „strânsuri” sunt un fel de „şezători de post”, de la care nu lipsesc voia bună.

Sărbătorile de iarnă vin cu obiceiuri ale căror repertoriu tradițional este foarte bogat, ce variază de la o zonă etnografică la alta. Printre cele mai populare se numără: colindele, dansurile, teatru popular, urări cu plugușorul sau cu sorcova și multe altele.

Cele mai populare datini și obiceiuri strămoșești de sărbătorile de iarnă

Odată cu venirea sărbătorilor de iarnă asistăm la cele mai frumoase tradiții și obiceiuri românești. Aceste obiceiuri și datini, așa cum au fost păstrate, reprezintă caracteristica vieții noastre naționale românești.

Ciclul sărbătorilor de iarnă corespundea în mentalitatea arhaică și cu timpul activării spiritelor periculoase. În această perioadă aveau loc numeroase practici de îndepărtare și anihilare a influenței lor nocive (prin zgomote asurzitoare produse de diferite instrumente. Se spune că morții se întorc printre cei vii, pentru a participa, în formă nevăzută, la veselia și bucuria sărbătorilor de iarnă.

În satele românești, unde tradiția se mai păstrează femeile și bărbații încep pregătirile din timp pentru sărbătorile de iarnă. Bărbații își fac ordine în curte, curăță locurile unde adăpostesc animalele, iar femeile își curăță casele și pregătesc mâncare tradițională specifică acestei sărbători: cozonaci, colaci, sarmale și alte bunătăți românești.

Sărbătoarea Nașterii Domnului începe pe 25 decembrie și se sfârșește pe 27 decembrie. În Ajunul acestei sărbători, pe 24 decembrie, în toate satele din țară începe colindatul. Acesta este cel mai important obicei românesc de Crăciun, grupuri de copii, băieți și fete, femei și bărbați merg din casă în casă și duc vestea Nașterii Mântuitorului prin colindele lor. După ce colindă, ei sunt răsplătiți la fiecare casă cu diferite bunătăți.

Colindătorii sunt primiți cu bucurie deoarece se spune că ei aduc sănătate și un an prosper, apoi sunt recompensați cu nuci, mere, colaci și, mai recent, bani. În Maramureș, cei care colindă sunt tinerii. Colindatul este unul dintre aceste obiceiuri.

Împodobirea bradului de Crăciun reprezintă una dintre cele mai vechi tradiţii din lume. Potrivit datinilor, bradul se împodobeşte în Ajun de Crăciun, pe 24 decembrie, însă în casa multor oameni, acesta este împodobit mult mai devreme.

Istoricii spun că, împodobirea bradului datează dinaintea erei creştine, atunci când ramurile erau folosite pentru diferite ceremonii. Bradul de Crăciun este un obicei occidental, care a luat amploare începând cu a doua jumătate a secolului XIX-lea.

Ce nu ai voie să faci sub nicio formă pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului

În ziua de Crăciun nu se spală rufele și nu se dă nimic de împrumut. Animalele din ogradă primesc mâncare din belșug. Se spune că dacă animalele se culcă pe partea stângă atunci iarna va fi lungă și geroasă.

Tot în această zi, femeile coc un colac de forma cifrei 8, care în primăvară urmează să fie afumat și pus între coarnele boilor ce ară pământul.

În Ajun, femeile pregătesc masa de Crăciun, care trebuie să conțină vreo 12 feluri de mâncare, multe dintre acestea fiind din carne de porc, sacrificat cu câteva zile mai înainte.

În Bucovina se crede că toate colindele sunt rostite pentru ca diavolii să dispară, iar satul să fie curat în noaptea de Crăciun.

De asemenea, se spune că este un mare păcat dacă o gospodărie are ușa închisă în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie și nu poate să-i primească pe colindători.

Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meragă bine și să nu le piardă la roit.

În Ajunul Crăciunului nu se bea rachiu, întrucât se spune că aceasta a fost inventat de diavol, care apoi îşi bate joc de cel ce-l bea, zicând că rachiul are întâietate înainte tuturor bucatelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!