O parte din credincioși sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie, pe stil nou. În credinţa populară, la 24 decembrie, toate pregătirile pe care le fac gospodinele au un scop magic: ele vor să stimuleze belşugul casei.

Cel mai important dintre acestea este pregătirea „copturilor” – turtele, covrigii şi colacii, ce se vor împărţi, fie ca daruri pentru colindători, fie ca ofrandă pentru morţi.

În ajunul Crăciunului există superstiţia să nu se bea rachiu, întrucât se spune că aceasta a fost inventat de diavol, care apoi îşi bate joc de cel ce-l bea, zicând că rachiul are întâietate înainte tuturor bucatelor.
De Ajun nu se dă nimic din casă şi nici nu se împrumută, pentru că se crede că cel ce dă acum, dă afară din casă tot norocul.
Tot ceea ce facem, bun sau rău, se va răsfrânge asupra noastră, de aceea nu sunt îngăduite pizma şi supărarea, certurile şi loviturile: cel ce loveşte cu pumnul va primi înapoi tot atâţia pumni cât a dat.
Cei ce cresc albine nu dau nimic din casă în ziua ajunului Crăciunului, ca albinelor să le meargă bine şi să nu le scape pe vremea roitului.
Se dăruiesc nuci, covirgi şi colaci Specialiştii în Etnografie şi Folclor spun că Ajunul este sărbătoarea de sfârşit de an patronată de Moş Ajun, stăpânul timpului, deţinătorul puterii anului ce vine.
Gospodinele știu că toata casa trebuie curățată lună înainte de Ajun, când nu mai au voie să dea cu mătura, pentru că o veche superstiție spune că așa se alungă norocul din casă.
Femeia care se ocupă de colacii pentru Crăciun se duce în grădină sau în livadă și cu mâinile pline de aluat spune: ”măr, astfel rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele”.
Alte gospodine, după ce dau pâinea în cuptor, nu uită imediat să spună: ”cum e cuptorul, lopata plină de pâine, așa să fie copacii, pomii plini de poame”.
De asemenea, în ziua de Ajun, cei care voiau să afle cum vor sta cu sănătatea în anul care urmează tăiau pe jumătate un măr. Dacă fructul avea viermi la interior, credința era că omul va fi urmărit de boală. Un măr putred însă anunța moartea.
Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun;

Ajunul Crăciunului este o sărbătoare plină de obiceiuri și tradiții populare, multe dintre ele păstrându-se încă atât la sate, cât și la orașe.

#Crăciunul #credință populară #superstiții

Locuitorii satului Colonița vor beneficia, începând cu 31 august 2026, de un itinerar extins al rutei municipale de autobuz nr. 24 „str. Tighina – s. Colonița”. Măsura este introdusă cu titlu provizoriu și va permite autobuzului să circule pe mai multe străzi din localitate.

Pe teritoriul satului Colonița, autobuzul va circula pe străzile Calea Strămoșilor, Ștefan cel Mare și Sfânt, Budești, Răsăritului, Albișoara și Valea lui Simion, unde va efectua manevra de întoarcere, după care va reveni pe traseu.

La retur, autobuzul va circula pe străzile Stejarilor, Tohatin, Budești, Ștefan cel Mare și Sfânt și Strămoșilor, înainte de a reveni pe traseul din municipiul Chișinău. Odată cu extinderea itinerarului vor fi introduse și stații suplimentare pe teritoriul satului.

Pe sensul tur, pasagerii vor avea la dispoziție următoarele stații:

„str. Răsăritului” – str. Răsăritului nr. 6;
„str. Emilian Bucov” – str. Răsăritului nr. 21/A;
„str. Valea lui Simion”;
„str. Florilor” – str. Răsăritului nr. 29;
„Răsăritului” – str. Răsăritului nr. 12.

Autoritățile precizează că extinderea este, deocamdată, provizorie. Pentru informații suplimentare despre circulația rutelor de autobuz, călătorii pot apela Dispeceratul PUA la numărul 022 837 317.