Traducerea cărților în limba română va fi finanțată din bugetul public. Regulamentul privind mecanismul de alocare a banilor a fost aprobat de cabinetul de miniștri.

Pentru început, din fonduri publice va fi susținută traducerea a cinci-șase autori autohtoni anual, prin asigurarea a cel puțin 30% din bugetul total al fiecărui proiect. În acest scop, în Legea bugetului de stat pentru anul 2024, sunt prevăzuți un milion de lei, conform Ministerului Culturii.

Costurile de traducere a unei cărți pot ajunge până la 300.000 de lei, potrivit estimărilor autorităților. Prețul atât de mare se datorează faptului că majoritatea traducerilor se fac în limbile franceză, engleză și germană, unde publicarea lucrărilor și promovarea lor este costisitoare.

„Avem nevoie de acces la piața editorială și de distribuție internațională, cu tot ce înseamnă acest proces, inclusiv promovarea cărții. Republica Moldova are nevoie de vizibilitate și din punct de vedere literar și științific. Dar, traducerile autorilor autohtoni nu vor apărea, cât timp și țara din care provin acestea nu se va îngriji ca ele să apară”, declară ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform Ministrului Culturii, cel mai tradus scriitor din Republica Moldova este Spiridon Vangheli, ale cărui lucrări au apărut în peste 40 de limbi. Conform datelor statistice prezentate de către Camera Națională a Cărții, în ultimii trei ani au fost traduse din română 27 de cărți semnate de autori autohtoni, dintre care zece în anul 2022, 6 cărți în 2021 și 11 volume în 2020.

#carti #finantare #Guvern #romana #traducere

Peste 3.000 de camioane au traversat în ultimele 24 de ore punctele vamale ale Republicii Moldova, în ambele direcții. Traficul este în creștere din cauza exporturilor de cereale, a schimbării rutelor comerciale și a numărului mai mare de transporturi de mărfuri din Ucraina care tranzitează țara noastră, anunță Serviciul Vamal (SV).

Pentru a evita cozile la frontieră, autoritățile le recomandă transportatorilor să aleagă punctul de trecere în funcție de traseu și de tipul mărfurilor transportate. Cei care merg spre Leușeni–Albița sau Sculeni–Sculeni cu camioane goale pot opta, în funcție de itinerar, pentru punctele de trecere Cahul–Oancea sau Costești–Stânca.

În cazul camioanelor care transportă marfă, alegerea traseului depinde și de controalele necesare. De exemplu, dacă mărfurile trebuie să treacă prin verificări fitosanitare sau sanitar-veterinare, transportatorii trebuie să aleagă un punct vamal unde sunt disponibile aceste servicii. Totodată, prin Cahul–Oancea pot ieși din țară camioanele încărcate cu mărfuri ale companiilor care au statut de operator economic autorizat (AEO).

Pentru a reduce timpul de așteptare la Costești–Stânca, transportatorii pot folosi sistemul de programare electronică BQS. Acesta le permite să își planifice din timp plecarea de la depozit și sosirea la frontieră.

SV recomandă și folosirea sistemului NCTS, prin care declarația de tranzit poate fi completată și transmisă electronic înainte ca camionul să ajungă la frontieră. În acest fel, autoritățile vamale pot primi din timp informațiile necesare pentru pregătirea formalităților.

De asemenea, transportatorii pot depune în avans declarația sumară de intrare în Uniunea Europeană (ENS), inclusiv de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă au acces la sistemele informatice necesare. Această declarație este obligatorie pentru intrarea mărfurilor în UE și trebuie depusă separat de declarația de tranzit prin NCTS.

Pentru a evita aglomerația, autoritățile recomandă transportatorilor să își împartă cursele pe zile și intervale orare diferite și să verifice situația traficului înainte de plecare. De asemenea, pregătirea din timp a documentelor necesare poate grăbi trecerea frontierei.

SV menționează că ține legătura cu autoritățile din România pentru a coordona activitatea la punctele de trecere. În posturile cu trafic intens a fost suplimentat personalul, iar cele două părți caută soluții pentru a procesa mai repede camioanele și a folosi cât mai eficient infrastructura existentă.