Traducerea cărților în limba română va fi finanțată din bugetul public. Regulamentul privind mecanismul de alocare a banilor a fost aprobat de cabinetul de miniștri.

Pentru început, din fonduri publice va fi susținută traducerea a cinci-șase autori autohtoni anual, prin asigurarea a cel puțin 30% din bugetul total al fiecărui proiect. În acest scop, în Legea bugetului de stat pentru anul 2024, sunt prevăzuți un milion de lei, conform Ministerului Culturii.

Costurile de traducere a unei cărți pot ajunge până la 300.000 de lei, potrivit estimărilor autorităților. Prețul atât de mare se datorează faptului că majoritatea traducerilor se fac în limbile franceză, engleză și germană, unde publicarea lucrărilor și promovarea lor este costisitoare.

„Avem nevoie de acces la piața editorială și de distribuție internațională, cu tot ce înseamnă acest proces, inclusiv promovarea cărții. Republica Moldova are nevoie de vizibilitate și din punct de vedere literar și științific. Dar, traducerile autorilor autohtoni nu vor apărea, cât timp și țara din care provin acestea nu se va îngriji ca ele să apară”, declară ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform Ministrului Culturii, cel mai tradus scriitor din Republica Moldova este Spiridon Vangheli, ale cărui lucrări au apărut în peste 40 de limbi. Conform datelor statistice prezentate de către Camera Națională a Cărții, în ultimii trei ani au fost traduse din română 27 de cărți semnate de autori autohtoni, dintre care zece în anul 2022, 6 cărți în 2021 și 11 volume în 2020.

#carti #finantare #Guvern #romana #traducere

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.