Niciun avion civil sau militar nu mai zboară în acest moment deasupra Afganistanului, conform datelor furnizate în timp real de aplicația FlightRadar24.com. Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) a solicitat deja tuturor companiilor europene să evite spațiul aerian al Afganistanului, din motive de siguranță. Avertismente similare au fost deja date de către autoritatea aeronautică civilă din SUA (FAA) și Departamentul american al Apărării.

Decizia EASA se aplică tuturor operatorilor aerieni din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, la care se adaugă Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Astfel, operatorii „trebuie să țină cont de aceste informații, cu ocazia redactării propriilor evaluări de risc”, se arată în recomandarea EASA, al cărei principal rol e asigurarea siguranței zborurilor civile din spațiu european.

Concomitent, autoritatea aeronautică civilă a SUA (FAA) a interzis zborul la orice altitudine, de către toate avioanele civile americane, în spațiul aerian afgan „din cauza riscurilor provocate de activitatea militanților extremiști și a perturbării serviciilor de trafic aerian”.

„Aeroportul internațional Hamid Karzai (OAKB) este incontrolabil. Nu sunt disponibile niciun fel de servicii aeroportuare ori de trafic aerian. Avioanele care vin dinspre, părăsesc sau trec prin spațiul aerian afgan, ori încearcă să aterizeze pe OAKB trebuie să procedeze cu extrem de mare prudență”, se arată într-un avertismentul postat de Pentagon la data de 30 august 2021, la ora 19:49.

De asemenea, Autoritatea aviației civile din UK a emis o avertizare similară în care recomandă operatorilor aerieni „să evite să zboare la mai puțin de 25.000 de picioare (circa 8.000 de metri) altitudine în spațiul aerian al Afganistanului, cu excepția rutei P500/G500, care să fie folosită exclusiv în scop tranzitoriu”.

Așa-numita rută aeriană P500/G500 survolează o „fâșie subțire” de teritoriu afgan, situat în nord-estul țării, între Pakistan și Tadjikistan.

Marile companii aeriene au început să-și redirecționeze zborurile pentru a evita spațiul aerian din Afganistan imediat după ce talibanii au preluat controlul asupra palatului prezidențial din Kabul.

#Afganistan #trafic aerian

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.