Antonina Radu, fost pompier în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență din București, condamnată în dosarul „Colectiv” și plecată din România înainte de pronunțarea sentinței definitive, a fost încarcerată într-un penitenciar din Republica Moldova, unde va executa o pedeapsă de șase ani de detenție, mai mică decât cea stabilită inițial de instanțele din România. Femeia, care deținea dublă cetățenie, a fost condamnată în mai 2022 la 8 ani și 8 luni de închisoare, alături de colegul său, George Matei. Cei doi au fost găsiți vinovați că au permis funcționarea clubului „Colectiv” fără aviz de securitate la incendiu.

După pronunțarea sentinței, Antonina Radu a părăsit România și a fost dată în urmărire internațională. Ulterior, aceasta a fost localizată pe teritoriul Republicii Moldova, stat care nu își extrădează propriii cetățeni.

Ministerul Justiției din România a anunțat în data de 21 mai că autoritățile din Republica Moldova au recunoscut hotărârea de condamnare și au dispus punerea acesteia în executare. În urma procedurilor judiciare, instanța moldovenească a stabilit o pedeapsă de șase ani de închisoare, pe care femeia o execută în prezent într-un penitenciar din țară.

Potrivit Ministerului Justiției, România a solicitat preluarea executării pedepsei după localizarea femeii în Republica Moldova. Autoritățile române au transmis cererea în mai 2022, în contextul refuzului de extrădare a propriilor cetățeni de către statul vecin.

Instituția de la București a calificat cazul drept „un succes în sfera cooperării judiciare internaționale”, precizând că hotărârea de condamnare a fost recunoscută și pusă în executare pe teritoriul Republicii Moldova, notează Adevărul.ro.

Tragedia „Colectiv” a avut loc în octombrie 2015 și s-a soldat cu 65 de morți și peste 200 de răniți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Colectiv #condamnare #dubla cetatenie #inchisoare #pompier

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.