Țările europene au raportat peste 10.000 de decese în plus în timpul valului de căldură record care a cuprins vestul continentului la sfârșitul lunii iunie, conform datelor oficiale. Marea majoritate — peste 9.000 — au fost în rândul persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste, conform datelor publicate de EuroMOMO, o rețea susținută de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și de Organizația Mondială a Sănătății, transmite Reuters, scrie Digi24.

Căldura extremă poate provoca decese prin insolație sau prin agravarea bolilor cardiovasculare și respiratorii, persoanele în vârstă fiind printre cele mai vulnerabile.

„Este neobișnuit să se înregistreze un astfel de exces de mortalitate în această perioadă a anului. Cifra este cu adevărat ridicată”, a declarat pentru Reuters Lasse Vestergaard, medic-șef la Statens Serum Institut din Danemarca, instituția care găzduiește EuroMOMO.

„Este dificil să explicăm acest exces ridicat de mortalitate prin altceva decât căldura extremă”, a adăugat Vestergaard.

Oamenii de știință au afirmat că valul de căldură de la sfârșitul lunii iunie ar fi fost „practic imposibil” fără schimbările climatice provocate de om, care fac ca valurile de căldură să fie mai frecvente și mai intense. Datele, colectate din statisticile naționale privind mortalitatea din 27 de țări europene, au inclus decesele în exces din toate cauzele, nu doar cele legate de căldură, în săptămâna 22-28 iunie, când valul de căldură a atins apogeul în Franța, Spania, Marea Britanie și alte țări.

Oamenii de știință au precizat însă că nu au existat alți factori majori cunoscuți, precum focare de COVID-19, care să fi contribuit la creșterea bruscă a numărului de decese în exces la 10.650 în acea săptămână. Mortalitatea combinată a acelorași ⁠țări europene în ultimele opt săptămâni a fost, în medie, cu aproximativ 500 de decese pe săptămână sub nivelurile obișnuite

Datele EuroMOMO ar putea fi revizuite în săptămânile următoare, pe măsură ce vor fi disponibile mai multe informații. Valul extrem de căldură de la sfârșitul lunii iunie a perturbat alimentarea cu energie electrică, a determinat închiderea școlilor și a doborât recordurile de temperatură în Franța, Spania și Regatul Unit. EuroMOMO nu publică cifrele privind decesele în exces pentru fiecare țară în parte, dar a remarcat că Franța și Belgia au fost singurele două țări din Europa care au înregistrat o mortalitate „foarte ridicată” în exces în ultima săptămână a lunii iunie.

Mortalitatea excesivă din Belgia a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată în timpul unui val de căldură, conform datelor care datează din 2000, potrivit institutului de sănătate publică al țării, Sciensano. Un studiu științific separat, publicat luni, a estimat că 2.700 de persoane au decedat din cauze legate de căldură numai în Anglia și Țara Galilor, în timpul valurilor de căldură din lunile mai și iunie. Dintre aceste decese, 42 % au fost cauzate de căldura suplimentară pe care încălzirea globală a adus-o valurilor de căldură, conform concluziilor Imperial College London, ale Serviciului Meteorologic al Regatului Unit (Met Office) și ale Școlii de Igienă și Medicină Tropicală din Londra.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#canicula Europa #decese

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.