Fostul președinte român Traian Băsescu a solicitat un apartament în locul vilei de protocol, a confirmat el pentru Digi24. După ce judecătorii Curții Constituționale a României i-au dat câștig de cauză lui Traian Băsescu, în procesul în care fostul șef al statului contesta pierderii privilegiilor prezidențiale, acesta urma să primească o vilă de protocol în centrul Bucureștiului, pe strada Emile Zola (fostă Eugen Lovinescu) nr. 2A.

Cu toate acestea, fostul șef de stat al țării vecine a confirmat că a solicitat un apartament într-ujn bloc din București în locul vilei de protocol.

„Am solicitat un apartament. Casa era mult prea mare”, a fost declarația acestuia pentru sursa citată.

Hotărârea ar urma să fie luată de Guvern în ședința de joi. Pe agenda şedinţei de acum două săptămâni a Guvernului s-a aflat un proiect de hotărâre care prevedea schimbarea destinaţiei unui imobil de pe strada Emile Zola din locuinţă de protocol în reşedinţă oficială, precum şi modificarea unei hotărâri a Guvernului din 2015 privind schimbarea regimului juridic al unui imobil şi pentru atribuirea destinaţiei acestuia ca reşedinţă oficială.

Traian Băsescu a refuzat locuința de pe strada Emil Zola. „Nu am informaţii nici despre vreun refuz, nici despre vreo schimbare faţă de documentul pe care l-aţi văzut săptămâna trecută pe ordinea de zi”, spunea purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu.

În martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că fostul președinte a fost colaborator al Securității ca poliție politică, dând declarații sub numele conspirativ „Petrov”. În urma deciziei ICCJ, Băsescu a pierdut dreptul de a folosi vila de protocol de la RA-APPS, 75% din indemnizația președintelui în exercițiu, pază şi protecţie și folosirea gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de SPP.

Traian Băsescu a atacat această decizie la Curtea Constituțională, prin intermediul Curții de Apel București. La începutul lunii iulie a acestui an, CCR a decis, cu unanimitate de voturi, că modificările aduse Legii 406/2001 sunt neconstituționale, iar Traian Băsescu își recâștigă drepturile pe care le-a avut în calitate de șef al statului român.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Traian Basescu #vila

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.