Românii aleg, la finalul acestui an, președintele României. Turul doi al alegerilor prezidențiale 2024 va încheia anul superlectoral, în care sunt organizate toate cele patru alegeri (locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale).
Data alegerilor prezidențiale 2024
Potrivit euronews.ro, data alegerilor prezidențiale a fost cea mai disputată de coaliția de guvernare PSD și PNL. Inițial, cele touă tururi au fost anunțate pentru luna septembrie, însă liberalii au dorit mutarea alegerilor mai târziu.După o perioadă lungă de negocieri, cele două partide aflate la guvernare au ajuns la un consens pentru calendarul alegerilor, astfel:
- 24 noiembrie – primul tur;
- 8 decembrie – al doilea tur.
Între cele două tururi ale prezidențialelor, vor fi organizate și alegerile parlamentare, pe 1 decembrie.
Cine poate candida la alegerile prezidențiale
Pentru cea mai înaltă funcție în stat, pot participa candidați propuşi de partide politice sau alianţe politice, precum şi candidaţi independenţi. Un partid sau o alianță politică nu poate propune decât un candidat pentru alegerile prezidențiale, iar alianțele nu pot propune candidați separați. Pentru a putea candida, este nevoie de susținerea a celor puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi.
Criterii pentru candidați:
- trebuie să cetățenia română și domiciliul în țară;
- trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de cel puţin 35 de ani;
- trebuie să nu le fie interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3) – nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
Nu poate candida o persoană care a deținut deja funcția de președinte al României pentru două mandate, indiferent dacă mandatele au fost sau nu consecutive.
Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale 2024
- Marcel Ciolacu (PSD) – premierul României și președintele Partidului Social Democrat;
- Nicolae Ciucă (PNL) – fost premier al României și președintele Partidului Național Liberal;
- Elena Lasconi (USR) – președintele Uniunii Salvați România, funcție în care a fost aleasă după alegerile locale 2024;
- Mircea Geoană (independent) – fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de Externe;
- George Simion (AUR) – președintele Alianței pentru Unirea Românilor;
- Ana Birchall (independentă) – fost ministru al Justiției și fost ministru pentru afaceri europene;
- Cristian Diaconescu (independent) – fost ministru de Externe;
- Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român) – europarlamentar;
- Ludovic Orban (Forța Dreptei) – președintele partidului Forța Dreptei și fost premier al României;
- Kelemen Hunor (UDMR) – președintele Uniunii Democrate Maghiare din România;
- Călin Georgescu (independent);
- Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale) – fost director interimar al SIE;
- Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
- Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională) – jurnalistă.
Ce atribuții are președintele României
Potrivit Constituției, preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea prevederilor legii fundamentale şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Șeful statului are atribuții în domenii cheie, precum apărarea, securitatea națională, politica externă și numirea unor oficiali guvernamentali.
Câți președinți a avut România după 1989
După Revoluția din 1989, România a avut patru președinți:
- Ion Iliescu (1990-1996 și 2000-2004);
- Emil Constantinescu (1996-2000);
- Traian Băsescu (2004-2014);
- Klaus Iohannis (2014-2024).