Românii aleg, la finalul acestui an, președintele României. Turul doi al alegerilor prezidențiale 2024 va încheia anul superlectoral, în care sunt organizate toate cele patru alegeri (locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale).

Data alegerilor prezidențiale 2024

Potrivit euronews.ro, data alegerilor prezidențiale a fost cea mai disputată de coaliția de guvernare PSD și PNL. Inițial, cele touă tururi au fost anunțate pentru luna septembrie, însă liberalii au dorit mutarea alegerilor mai târziu.După o perioadă lungă de negocieri, cele două partide aflate la guvernare au ajuns la un consens pentru calendarul alegerilor, astfel:

24 noiembrie – primul tur;
8 decembrie – al doilea tur.

Între cele două tururi ale prezidențialelor, vor fi organizate și alegerile parlamentare, pe 1 decembrie.

Cine poate candida la alegerile prezidențiale

Pentru cea mai înaltă funcție în stat, pot participa candidați propuşi de partide politice sau alianţe politice, precum şi candidaţi independenţi. Un partid sau o alianță politică nu poate propune decât un candidat pentru alegerile prezidențiale, iar alianțele nu pot propune candidați separați. Pentru a putea candida, este nevoie de susținerea a celor puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi.

Criterii pentru candidați:

trebuie să cetățenia română și domiciliul în țară;
trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de cel puţin 35 de ani;
trebuie să nu le fie interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3) – nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.

Nu poate candida o persoană care a deținut deja funcția de președinte al României pentru două mandate, indiferent dacă mandatele au fost sau nu consecutive.

Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale 2024

Marcel Ciolacu (PSD) – premierul României și președintele Partidului Social Democrat;
Nicolae Ciucă (PNL) – fost premier al României și președintele Partidului Național Liberal;
Elena Lasconi (USR) – președintele Uniunii Salvați România, funcție în care a fost aleasă după alegerile locale 2024;
Mircea Geoană (independent) – fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de Externe;
George Simion (AUR) – președintele Alianței pentru Unirea Românilor;
Ana Birchall (independentă) – fost ministru al Justiției și fost ministru pentru afaceri europene;
Cristian Diaconescu (independent) – fost ministru de Externe;
Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român) – europarlamentar;
Ludovic Orban (Forța Dreptei) – președintele partidului Forța Dreptei și fost premier al României;
Kelemen Hunor (UDMR) – președintele Uniunii Democrate Maghiare din România;
Călin Georgescu (independent);
Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale) – fost director interimar al SIE;
Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională) – jurnalistă.

Ce atribuții are președintele României

Potrivit Constituției, preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea prevederilor legii fundamentale şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șeful statului are atribuții în domenii cheie, precum apărarea, securitatea națională, politica externă și numirea unor oficiali guvernamentali.

Câți președinți a avut România după 1989

După Revoluția din 1989, România a avut patru președinți:

Ion Iliescu (1990-1996 și 2000-2004);
Emil Constantinescu (1996-2000);
Traian Băsescu (2004-2014);
Klaus Iohannis (2014-2024).

#Alegeri prezidentiale #lista candidatilor #Romania

Fostul guvernator al Băncii Naționale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, un apropiat al ex-premierului Viktor Orban, a fost reținut miercuri dimineața, 21 octombrie, pentru corupție. Ulterior, acesta a fost escortat la sediul Parchetului Central de Investigații.

Alături de Matolcsy au fost reținute și alte persoane, printre care avocatul care reprezintă de obicei companiile lui Adam Matolcsy, precum și directorul firmei care deține oficial o vilă de pe insula grecească Mykonos, asociată tot cu Adam Matolcsy, scrie Antena3.ro.

„Clientul meu este suspectat de fraudă economică soldată cu prejudicii patrimoniale importante și de folosirea unui înscris sub semnătură privată fals”, a declarat avocatul lui Gyorgy Matolcsy.

Totodată, acesta a adăugat că audierea în calitate de suspect nu a început încă, dar este de așteptat să aibă loc în cursul dimineții.

Parchetul Central de Investigații (KNYF) a publicat astăzi un comunicat în care a anunțat desfășurarea unor operațiuni de anchetă coordonate, în cadrul unei investigații privind gestiunea frauduloasă care a provocat prejudicii deosebit de mari. Potrivit sursei citate, procurorii desfășoară în prezent activități procedurale în mai multe locuri, în cadrul anchetei privind Banca Națională a Ungariei.

În septembrie 2026, conducerea Băncii Naționale a Ungariei a depus o plângere penală pentru suspiciuni de gestiune frauduloasă, gestiune neglijentă, înșelăciune și abuz în serviciu, în legătură cu deprecierea valorii a cinci proprietăți imobiliare aflate în patrimoniul băncii centrale ungare. La scurt timp, actualul guvernator al băncii centrale, Mihaly Varga, a anunțat că a predat, în termenul stabilit, încă 30.000 de pagini de documente comisiei de anchetă care investighează presupusele abuzuri din perioada conducerii anterioare a MNB.

La începutul lunii octombrie, comisia parlamentară de anchetă înființată pentru a clarifica diferitele aspecte ale scandalului MNB i-a audiat timp de peste trei ore pe parlamentarii Lajos Kosa și Erik Banki. Comisia promisese, anterior, că va încerca să identifice principalele persoane implicate în scandal și să le convoace la audieri. Acest proces a început cu audierea lui Kosa și Banki.

Cei doi foști parlamentari au adoptat tactici asemănătoare. Și-au început declarațiile susținând că nu înțeleg de ce au fost chemați în fața comisiei, după care au afirmat că nu au suspectat niciodată existența unor nereguli în activitatea fundațiilor băncii centrale.

În 2016, Banki a depus un proiect de modificare legislativă menit să împiedice obținerea, prin solicitări de informații publice, a datelor privind cheltuielile fundațiilor MNB. La acea vreme, Kosa era liderul grupului parlamentar al Fidesz.

Totodată, pe 22 septembrie, fostul guvernator al băncii centrale fusese audiat în calitate de suspect și în așa-numitul dosar Erste. Potrivit suspiciunilor anchetatorilor, în 2023, anumite persoane care conduceau departamentele din cadrul Centrului de Supraveghere Bancară al MNB ar fi exercitat, la ordinul superiorilor, presiuni asupra unei bănci din Ungaria care avea o societate-mamă austriacă, abuzând de atribuțiile lor oficiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

György Matolcsy s-a prezentat la audierea pentru care fusese citat și a putut pleca în libertate. El a contestat acuzațiile formulate împotriva sa, dar procurorii i-au respins contestația, astfel că ancheta continuă.

#Banca Nationala a Ungariei #coruptie #fost guvernator retinut