Susținătorii opoziției pro-europene din Georgia au ieșit înstradă duminică, 9 aprilie curent, în fața parlamentului de la Tbilisi, pentru a protesta împotriva guvernului, acuzat de o atitudine tot mai vădit pro-rusă. Protestatarii au manifestat pentru eliberarea fostului președinte Saakașvili și au venit cu steaguri ale Georgiei, Ucrainei și UE dar și cu un banner pe care scrie „Pentru un viitor european”.

„Ultima mea șansă”. Saakașvili cere tratament în Polonia și spune că medicii nu au voie să îl viziteze

La apelul principalei formaţiuni de opoziţie, Mişcarea Naţională Unită (MNU), fondată de fostul preşedinte Mihail Saakaşvili, încarcerat de actuala putere, manifestanţii au fluturat drapeluri georgiene, ucrainene şi ale UE, în spatele unui banner mare pe care era scris „Pentru un viitor european”.

„Trăiască Mişa!”, au scandat protestatarii, făcând referire la porecla lui Saakaşvili, care execută o pedeapsă de şase ani de închisoare pentru „abuz de putere” şi a cărui stare de sănătate s-a degradat încontinuu în ultimele luni.

Manifestanţii au cerut „eliberarea deţinuţilor politici şi adoptarea reformelor” dorite de UE pentru a acorda Georgiei statutul de ţară candidată la aderare, a spus preşedintele MNU, Levan Kabeişvili.

Guvernul partidului aflat la putere, Visul Georgian, este acuzat că a trimis la închisoare opozanţi, a redus la tăcere media independente, are o colaborare secretă cu Kremlinul şi încearcă să deturneze ţara de pe drumul spre UE.

„Guvernul este controlat de la Moscova şi obligaţia noastră este să ne salvăm patria de lacheii ruşi”, a declarat fostul preşedinte Giorgi Margvelaşvili. „Suntem iubitori de libertate, facem parte din familia europeană, respingem sclavia rusă”, a adăugat el.

„Lupta noastră va fi paşnică, dar fără compromis şi ne va duce acolo unde ne este locul, în Uniunea Europeană”, a declarat pentru AFP, unul dintre manifestanţi, pictorul Luka Kavsadze, în vârstă de 27 de ani.

Sub presiunea unor manifestaţii uriaşe, guvernul a renunţat, luna trecută, la un proiect de lege inspirat din Rusia pentru a clasa drept „agenţi străini” ONG-uri şi media care primesc peste 20% din finanţare din străinătate. SUA au anunţat, miercuri, că au interzis intrarea pe teritoriul lor a patru judecători georgieni, acuzându-i că au abuzat de funcţie pentru a servi interesele unui oligarh. Alături de Ucraina şi Republica Moldova, Georgia a înaintat cererea de aderare la UE la câteva zile după începutul invaziei rusești pe teritoriul ucrainean. În iunie, UE a acordat statutul de candidat oficial Ucrainei și Republicii Moldova, însă a cerut Georgiei să facă mai întâi reforme.

#Georgia #Mihail Saakașvili #protest

Spania a ameninţat că nu va sprijini aderarea unor noi ţări la Uniunea Europeană dacă limbile catalană, bască şi galiciană nu vor primi statut de limbi oficiale ale UE, relatează Euractiv, comentând că premierul Pedro Sánchez depinde de sprijinul partidelor regionale pentru a rămâne la putere şi încearcă de mult timp să obţină o recunoaştere mai largă a acestor limbi la nivelul Uniunii Europene, scrie News.ro.

Subiectul revine acum pe agendă în contextul în care Spania se îndreaptă spre alegerile din 2027, când Sánchez a anunţat că intenţionează să candideze pentru un nou mandat.

Totuşi, sprijinul unanim necesar din partea statelor UE s-a dovedit greu de obţinut, Germania, Finlanda şi Italia numărându-se printre ţările care se opun.

Fernando Sampedro, secretarul de stat al Spaniei pentru UE, a semnalat joi o nouă ofensivă diplomatică, făcând o legătură între solicitările Madridului privind limbile regionale şi procesul de extindere a Uniunii.

El a explicat jurnaliştilor, la o reuniune ministerială desfăşurată în Irlanda, că extinderea va însemna că ”vom avea mai multe limbi oficiale în UE, dar înainte de aceasta sperăm ca aşteptările a 20 de milioane de europeni să poată fi îndeplinite prin ajungerea la un acord”.

Muntenegru este principalul favorit pentru a deveni următorul stat membru al UE, fiind ţara candidată care a făcut cele mai mari progrese în ceea ce priveşte reformele solicitate de Bruxelles.

Sampedro a declarat că Spania se numără printre cei mai puternici susţinători ai procesului de extindere, dar a subliniat că ţara sa este membră a UE de 40 de ani şi că limbile bască, galiciană şi catalană sunt deja considerate limbi oficiale la nivel naţional.

Madridul va insista oficial asupra acestei chestiuni la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Generale, din 22 septembrie. „Continuăm să abordăm această problemă cu statele membre, în mod sistematic, la toate nivelurile”, a afirmat Sampedro.

Întrebat dacă acest lucru înseamnă că Spania condiţionează acceptarea unor noi membri, precum Muntenegru, de sprijinirea solicitării privind limba catalană, el nu a negat. „Sunt sigur că vom rezolva această problemă cu mult înainte”, a spus el.

Spania a încercat ultima dată să obţină acest lucru la Bruxelles în iulie 2025, fără succes. Demersul făcea parte dintr-un acord mai amplu încheiat între Sánchez şi partidul separatist catalan de dreapta Junts, precum şi cu alte formaţiuni regionaliste basce şi galiciene, pentru a-i asigura realegerea în 2023.

Anul trecut, Junts a rupt relaţiile cu socialiştii aflaţi la guvernare ai lui Sánchez, invocând promisiuni electorale încălcate, în timp ce alţi aliaţi, precum Partidul Naţionalist Basc, s-au distanţat de guvern pe fondul scandalurilor de corupţie.

Pentru Sánchez, aflat acum sub o presiune politică puternică şi a cărui gestionare a crizei migraţiei din Ceuta i-a afectat grav poziţia, această iniţiativă ar putea reprezenta o oportunitate de a-şi salva fragilul guvern, notează Euractiv.