Înainte de a pleca la București, ministrul Apărării de la Chișinău a dat mâna cu ambasadorul român. Ei au discutat despre cooperarea dintre cele două maluri ale Prutului.

„În cadrul întâlnirii de azi cu Anatolie Nosatîi, ministru al Apărării al Republicii Moldova, am discutat despre cooperarea deosebit de bună dintre București și Chișinău în domeniul apărării, cu accent pe sprijinul consecvent și substanțial al României în procesul complex de consolidare a capacităților de apărare”, notează Cristian Leon Țurcanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nosatîi împreună cu Popescu se vor afla în deplasare la București în perioada 12-13 aprilie. Aceștia vor participa la întrevederi trilaterale cu omologi din România și Ucraina, în cadrul Conferinței pentru Securitate în regiunea Mării Negre.

Totodată, Nosatîi este invitatul de luni seara a emisiunii Rezoomat cu Ileana Pîrgaru. Ediția va fi difuzată începând cu ora 20:00, la RLIVE TV și pe rlive.md.
„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#ambasador român #Anatolie Nosatii #Cristian-Leon Țurcanu #ministrul Apărării #trilaterala de la București

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.