Centrala de la Cuciurgan este pregătită să treacă pe cărbune, iar Krasnoselski a interzis scoaterea combustibilului solid din regiune. De asemenea, autoritățile separatiste au lansat o linie fierbinte pentru populație, în contextul eventualei crize energetice.

Potrivit presei de la Tiraspol, din regiunea autoproclamată nu vor putea fi scoase inclusiv masa lemnoasă și cărbunele. Dacă livrarea gazului va fi sistată pe 1 ianuarie 2024, trecerea la cărbune a centralei de la Cuciurgan nu va genera și pene de curent, precizează funcționarii transnistreni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că pe 1 ianuarie 2025 expiră acordul privind tranzitul gazului rusesc prin Ucraina. Drept urmare, Transnistria riscă să rămână fără combustibil albastru, iar centrala de la Cuciurgan nu va mai putea genera curent electric pe care să îl livreze pe malul drept.

În Transnistria a fost instituită stare de urgență în domeniul economic. Măsura prevede ca centrala de la Cuciurgan să nu livreze curent electric pe malul drept al Nistrului, dacă regiunea separatistă va rămâne fără gaz.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat pe 23 decembrie 2024 că autoritățile constituționale nu cumpără actualmente curent electric de la Cuciurgan, deoarece doar două turbine ale centralei sunt funcționale. Celelalte au fost oprite, urmare a bombardamentelor rusești asupra orașului ucrainean Podolsk, potrivit oficialului.

Premierul: „Nu mai putem, inclusiv astăzi, lua energie electrică de la centrala de la Cuciurgan”

#cărbune #Cuciurgan #Krasnoselski #lumina #Transnistria

Preşedintele american Donald Trump a anunţat marţi, 22 septembrie, că Statele Unite vor construi două „baze militare foarte mari” în Groenlanda, în urma unui acord încheiat cu Danemarca şi autorităţile vastului teritoriu arctic. Liderul de la Casa Albă şi liderii Groenlandei şi Danemarcei au semnat în cursul zilei de marţi un acord care permite o prezenţă militară americană mai extinsă în Groenlanda şi care ar putea pune capăt disputei privind insula, importantă din punct de vedere strategic şi bogată în resurse minerale, transmite antena3.ro.

„Vom începe imediat să dezvoltăm o prezenţă militară semnificativă în locurile relevante. Vom construi două baze militare foarte mari”, a declarat preşedintele SUA într-un discurs la Adunarea Generală a ONU.

Acordul, semnat în timpul vizitei lui Trump la Adunarea Generală a ONU, la New York, nu merge atât de departe încât să îndeplinească solicitarea lui Trump ca SUA să preia Groenlanda ca teritoriu american, pentru a contracara prezenţa tot mai mare a Rusiei şi Chinei în zona arctică.

Totuşi, acordul permite o prezenţă militară americană mai amplă pe teritoriul îngheţat, o posibilitate care a apărut în contextul în care liderii Groenlandei s-au opus unei preluări complete de către SUA.

În discursul adresat liderilor lumii reuniţi la ONU, înaintea ceremoniei de semnare, Trump a declarat că acordul le oferă Statelor Unite „control permanent asupra securităţii şi asupra tuturor celorlalte necesităţi de pe acel teritoriu”.

„Niciun adversar al SUA nu va mai avea voie să stabilească o prezenţă militară în Groenlanda sau să facă investiţii sensibile acolo fără aprobarea noastră expresă, în scris”, a declarat Trump.

Donald Trump a semnat acordul împreună cu premierul danez Mette Frederiksen şi cu premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, în cadrul unei ceremonii trilaterale desfăşurate după discursul lui Trump la ONU.

Mette Frederiksen a descris acordul drept „un acord care poate dura pentru totdeauna” şi a declarat că acesta subliniază importanţa alianţei NATO şi respectă dreptul Groenlandei la autodeterminare.