Criza energetică izbucnită la începutul acestui an în Transnistria pare să fi declanșat o criză financiară, primele semne ale căreia sunt deja resimțite în administrația liderului autoproclamatei republici. Despre aceasta au declarat în discuție cu IPN cel puțin trei surse — din administrația liderului, din cercurile bancare și din așa-numitul guvern.

Fiecare dintre interlocutori a lăsat să se înțeleagă că instituțiile pe care le reprezintă lucrează activ, în ultimele săptămâni, la elaborarea unui plan de „optimizare” a cheltuielilor bugetare și de identificare a unor surse suplimentare de finanțare pentru deficitul în creștere accelerată.

Deadline – mijlocul lunii iunie

Cei mai afectați sunt sectorul social și marile întreprinderi industriale — foarte importante pentru pretinsa economie transnistreană. Potrivit unei surse din așa-numitul guvern al regiunii, în întreprinderile unde anterior au avut loc reduceri de personal, acum angajații pleacă singuri: „Unii nu și-au primit salariile din luna martie, iar alții au fost plătiți pentru luna aprilie doar parțial”, afirmă persoane familiarizate cu subiectul.

Două surse ale IPN, una din sistemul bancar și alta din administrația regiunii, susțin că autoritățile autoproclamate iau în calcul posibilitatea de a cere ajutor din partea Federației Ruse, în valoare de câteva sute de milioane de dolari. Totuși, interlocutorii nu a putut preciza la ce nivel au loc negocierile și despre ce tip de ajutor este vorba — grant sau credit.

Ambele surse au invocat imposibilitatea de a dezvălui alte detalii, precizând doar că discuțiile se află într-o fază activă de două săptămâni, iar „termenul-limită” pentru luarea unei decizii este stabilit la mijlocul lunii iunie, întrucât, în lipsa ajutorului, până în august „situația poate deveni critică”.

În paralel, autoritățile fiscale și-au intensificat eforturile de completare a bugetului, deoarece situația din sectorul bugetar „nu mulțumește conducerea”. Potrivit surselor, în unele raioane profesorii nu și-au primit salariile pentru luna aprilie sau sunt forțați să intre în concedii neplătite pe perioada verii. Această informație este confirmată de postările și comentariile locuitorilor regiunii în grupurile de pe Viber și Telegram, pe care așa-numitele autorități locale nu le pot controla.

Oficial, autoritățile de facto ale regiunii preferă să nu vorbească despre problemele financiare cu care se confruntă Transnistria. Presa transnistreană, aflată sub controlul regimului, fie nu scrie despre acest lucru, fie abordează subiectul într-un mod voalat.

Chișinăul nu are acces în regiune pentru a evalua amploarea și consecințele crizelor, însă surse din Guvernul Republicii Moldova afirmă că situația este „sub control” și că pe malul drept se monitorizează cu atenție tot ce se întâmplă acolo.

#ajutor #criza #finanțe #Rusia #Transnistria

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.