Luna octombrie a fost marcată de noi măsuri restrictive și încălcări ale drepturilor fundamentale în regiunea transnistreană, arată raportul de monitorizare al Asociației Promo-LEX. Conform organizației, principalele probleme vizează drepturile copiilor, alinierea educației la standardele rusești, propagandă intensă, un proces electoral necompetitiv și o situație socio‑economică dificilă.

Regimul punitiv al „justiției juvenile” afectează copiii privați de libertate în instituții închise, cu o rată de încarcerare de trei ori mai mare decât pe malul drept. Minorii pot fi internați chiar fără să fi săvârșit o infracțiune, educația în detenție este minimă și puternic ideologizată, hrana este limitată, iar contactul cu familia restricționat.

Militarizarea și alinierea educației la Federația Rusă continuă, prin înlocuirea manualelor, programe didactice rusești și implicarea tinerilor în activități militare, vizite la muzee, concursuri și cluburi sportive care normalizează rolurile militare. Universitatea de Stat din Tiraspol promovează loialitatea față de centrele de putere rusești și „statalitatea” transnistreană.

Propaganda și narațiunile oficiale promovează ideea „comunității poporului transnistrean” și justifică măsuri excepționale prin apeluri la „antifascism” și „asediu”. Regimul susține că regiunea este amenințată de Chișinău și Occident, consolidând mobilizarea populației.

Proces electoral sub controlul „partidului Obnovlenie” și al holdingului Sheriff a avut loc într-un context lipsit de opoziție reală, fără observatori independenți și în afara controlului autorităților constituționale, cu majoritatea candidaților afiliați direct sau indirect holdingului.

Situația socio‑economică și energetică rămâne critică, cu un deficit bugetar sever, inflație ridicată (12,7% în septembrie) și un nou episod al crizei gazelor care a afectat serviciile publice și nivelul de trai al locuitorilor.

Promo-LEX atenționează că aceste evoluții indică o degradare continuă a garanțiilor pentru libertate, securitate, drepturile copilului, libertatea de exprimare și de circulație, precum și drepturile socio‑economice ale locuitorilor din regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#analiza Promo-LEX #drepturile omului #Transnistria

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.