Cerințele obligatorii de transparență decizională pentru unele proiecte legislative examinate, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 23 iunie curent, nu au fost respectate. Constatările aparțin experților Promo-LEX care monitorizează, săptămânal, organizarea și desfășurarea ședințelor plenare ale Legislativului, în cadrul campaniei „#101. Parlamentul lucrează pentru tine?!”.

Transparența decizională a fost afectată prin nepublicarea avizelor și expertizelor în cazul a trei proiecte de legi votate în lectură finală. Pentru două proiecte, în ziua votării, nu era publicată expertiza anticorupție, iar la un proiect lipsea avizul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. Totodată, în timpul desfășurării ședinței plenare, nu a putut fi accesată, timp de circa o oră, pagina web oficială a instituției.

La începutul ședinței, și-au înregistrat prezența 90 de deputați, iar la procedura de vot (prin exprimarea opțiunilor „Pentru”, „Contra”, „Nu a votat”) au luat parte, pentru diferite proiecte, între 61 și 80 deputați. O situație similară a fost înregistrată și săptămâna trecută, când nu toți parlamentarii înregistrați la ședință, au participat la procedura de vot.

Toate proiectele de lege votate au fost inițiate de deputați din majoritatea parlamentară, de Guvern și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, din partea opoziției parlamentare nefiind inclus pe ordinea de zi nici un subiect. Totodată, în cazul a șase proiecte de legi majoritatea parlamentară și opoziția au votat prin consens. Trei dintre acestea se referă la ratificarea acordurilor de grant, alte trei vizează probleme din domeniul social, sănătate și agricultură.

Alte cinci proiecte au fost examinate și votate, în două lecturi, în cel mai scurt termen (17 zile), autor fiind președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Toate proiectele s-au referit la ratificări de acorduri și amendamente la acorduri. În scrisorile de prezentare spre examinare a acestor proiecte, autorul nu a solicitat examinarea în mod prioritar sau de urgență.

„În context, atragem atenția că, pe pagina web a Legislativului sunt 32 de proiecte, înregistrate de circa un an, cu statut încă de examinare. 25 dintre acestea au fost înaintate de deputații din opoziție”, se arată în comunicatul Prom-LEX.

Ședința plenară din 24 iunie a durat circa 8 ore, cu o pauză de peste o oră. Cea mai lungă dezbatere a fost asupra proiectului de hotărâre privind prelungirea stării de urgență – circa 2,5 ore. Cele mai scurte dezbateri au fost asupra proiectelor de ratificare, care au durat între 2 – 3 minute. În total, în cadrul ședinței au fost votate 16 proiecte din cele 20 incluse inițial pe ordinea de zi.

Amintim că, Asociația Promo-LEX a lansat campania „#101. Parlamentul lucrează pentru tine?!”, prin care își propune să realizeze un șir de activități de monitorizare și informare despre activitatea Legislativului. O primă activitate publică realizată este cea de monitorizare și comunicare periodică despre modul de organizare și desfășurare a ședințelor plenare ale Parlamentului. În perioada anilor 2021–2025, activitatea Parlamentului Republicii Moldova este supusă unei monitorizări exhaustive în cadrul Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate”. Scopul monitorizării este de a spori transparența instituției, de a contribui la îmbunătățirea procedurilor legislative și de a consolida interacțiunea dintre deputați și cetățeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#campanie #parlament #Promo-Lex

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție care susține renunțarea treptată la celebra proiecție Mercator în favoarea unor hărți care redau mai fidel suprafața continentelor, scrie mediafax.ro.

Schimbarea ar putea modifica inclusiv felul în care generațiile viitoare vor vedea harta lumii în școli și pe dispozitivele digitale.

Rezoluția a fost adoptată la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York, după o campanie susținută de Togo în numele Uniunii Africane, relatează The Guardian.

Un număr de 164 de state au votat în favoarea documentului, șase s-au abținut, iar Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă. Reprezentantul american a argumentat că rezoluția este inutilă.

Documentul susține înlocuirea treptată a proiecției Mercator cu reprezentări mai exacte ale suprafețelor, printre modelele promovate aflându-se proiecția Equal Earth, realizată în 2018.

Africa este de 14 ori mai mare decât Groenlanda

Problema hărții Mercator vine din modul în care suprafața sferică a Pământului este transpusă pe un plan.

Proiecția a fost introdusă în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator, în primul rând pentru a facilita navigația maritimă. Modelul s-a răspândit ulterior și a devenit una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale lumii.

Distorsiunile sunt însă considerabile. Regiunile situate la latitudini ridicate sunt reprezentate disproporționat de mari, în timp ce suprafețele din apropierea Ecuatorului par mai mici decât sunt în realitate.

Unul dintre cele mai spectaculoase exemple este comparația dintre Africa și Groenlanda. Pe o hartă Mercator, cele două teritorii pot părea apropiate ca dimensiune. În realitate, suprafața Africii este de aproximativ 14 ori mai mare decât cea a Groenlandei.

De ce statele africane vor schimbarea hărții

Togo și susținătorii campaniei susțin că reprezentările cartografice disproporționate au avut de-a lungul timpului efecte educaționale, culturale, geopolitice și socioeconomice, diminuând în percepția publică dimensiunea Africii și a altor regiuni.

Ministrul de Externe al statului Togo, Robert Dussey, a insistat înaintea votului că problema trebuie privită în primul rând din perspectivă științifică, nu politică.

Campania #CorrectTheMap promovează proiecția Equal Earth, dezvoltată în 2018 de o echipă internațională de cartografi. Susținătorii acesteia consideră că noul model poate oferi o imagine mai corectă asupra dimensiunilor continentelor.

Franța a anunțat deja că va renunța la Mercator în favoarea proiecției Eckert IV, apropiată de principiul reprezentării suprafețelor promovat prin rezoluția ONU.

Rezoluția ONU nu obligă statele să renunțe la vechile hărți

Votul de la New York nu înseamnă însă că hărțile Mercator vor dispărea imediat.

Rezoluțiile de acest tip ale Adunării Generale nu au caracter obligatoriu, astfel că statele și instituțiile nu sunt constrânse să utilizeze exclusiv noua reprezentare și nici nu le este interzis să continue folosirea proiecției Mercator.

Decizia ar putea avea totuși efecte asupra materialelor educaționale și asupra tehnologiilor în care hărțile sunt utilizate pe scară largă.

Autoritățile din Togo intenționează să organizeze, în primul trimestru al anului viitor, o reuniune la Lomé împreună cu UNESCO, Uniunea Africană și companii din domeniul tehnologiei, pentru a discuta punerea în practică a principiilor promovate prin rezoluție.