Transportul feroviar din Republica Moldova este în declin. În primele nouă luni ale anului 2025, Căile Ferate din Moldova (CFM) au transportat doar 232,7 mii de pasageri, cu aproape jumătate mai puțini (-49,2%) decât în aceeași perioadă a anului trecut. Și numărul de kilometri parcurși de pasageri s-a redus cu 34,9%.

Situația este dificilă și la transportul de marfă. Deși calea ferată încă reprezintă 13,4% din totalul mărfurilor transportate în țară, volumele au scăzut cu 1,3%, iar parcursul mărfurilor — cu 2,4%.

CFM spune că toate cele 1.300 de vagoane sunt funcționale și că cele 12 locomotive încă circulă pe rețeaua feroviară. Cu toate acestea, problemele financiare se agravează. În 2024, compania a avut pierderi de 228 milioane lei, iar reducerea traficului afectează în continuare veniturile.

Din cauza crizei, CFM are restanțe salariale de peste 100 milioane lei, însă autoritățile afirmă că perioada de achitare s-a redus de la nouă luni la patru.

Pentru a reduce cheltuielile, compania a trecut printr-o restructurare. În septembrie, numărul angajaților a fost redus de la 5.900 la 3.700 de persoane, adică cu 37,3%, în special prin eliminarea funcțiilor auxiliare și pensionări. Astfel, fondul de salarizare a scăzut de la 43 la 35 milioane lei lunar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CFM #declin #pasageri #tren

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.