Doar 44,3% dintre persoanele de 15 ani și mai mult sunt active pe piața muncii, adică lucrează sau caută un loc de muncă. Restul, adică peste jumătate, nu sunt implicați deloc în activități economice, arată datele Recensământului 2024, prezentate de Biroul Național de Statistică.

Cercetările arată că bărbații participă mai mult la activități economice decât femeile, 49,8% față de 39,7%. Persoanele căsătorite sunt active economic, rata acestora depășind 51%. În orașe implicarea lor de angajare este mai mare decât în mediul rural.

Potrivit BNS, cetățenii care s-au declarat români sunt cei mai activi economic, cu o pondere de 52,5%. Aceștia sunt urmați de moldovenii (44,3%), bulgari (43,2%), ruși (42,7%). Participarea cea mai scăzută se înregistrează la romi, unde doar 22,3% fac parte din populația economic activă.

Recensământul mai arată că rata de participare la forța de muncă depășea media pe țară (44,3%) în municipiul Chișinău (56,1%), municipiul Bălți (50,5%), precum și în raioanele Ialoveni (46,2%), Criuleni (45,6%), Strășeni (45,2%). Totodată, în 31 raioane aceasta era sub media pe țară. Cea mai mică rată de activitate era înregistrată în raioanele Briceni (28,5%), Nisporeni (32,6%) și Dondușeni (33,6%), unde este și cel mai mare grad de îmbătrânire a populației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Directorul general al Biroului Național de Statistică, Oleg Cara, a subliniat că aceste date sunt utile pentru mediul academic, autoritățile publice centrale și locale, care le pot folosi pentru a analiza situația la nivel național și teritorial. Șeful BNS a adăugat că informațiile din recensământ pot sta la baza politicilor și strategiilor publice, pentru a ajuta la luarea unor decizii orientate spre îmbunătățirea nivelului de trai al populației.

#BNS #moldoveni #Piata muncii

Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură proiectul de lege care până la 31 decembrie 2026, Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi reorganizată. Autorii proiectului menționează că „scopul reorganizării este crearea unei entități mai eficiente din punct de vedere economic și administrativ, care să sprijine dezvoltarea infrastructurii feroviare din Moldova și să îmbunătățească calitatea serviciilor de transport”.

Conform documentului, Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi reorganizată în Societatea pe Acțiuni „CFM-Infra”. Reorganizarea nu presupune un proces de privatizare și nu implică transferul controlului infrastructurii feroviare către persoane private. SA „CFM-Infra” va avea capital integral de stat, iar infrastructura feroviară va rămâne, în continuare, sub controlul statului.

„Procedura de reorganizare va include mai multe etape, printre care constituirea mecanismelor instituționale necesare implementării acesteia; inventarierea, delimitarea și evaluarea patrimoniului; realizarea măsurilor privind protecția creditorilor; asigurarea transferului drepturilor și obligațiilor, inclusiv a raporturilor de muncă etc. Urmare a reorganizării, va fi asigurat accesul la infrastructură pentru operatorii privați, în condiții de nediscriminare și transparență. Astfel, sectorul privat va putea opera trenuri proprii de marfă prin achitarea unei taxe de utilizare a infrastructurii.

Reorganizarea CFM este prevăzută în Codul transportului feroviar, adoptat de Parlament în anul 2022. Procesul de reorganizare a început cu înființarea Societății pe Acțiuni „Calea Ferată din Moldova «Pasageri și Marfă»”. Astfel, finalizarea reorganizării SA „CFM-Infra” va permite funcționarea distinctă a infrastructurii feroviare și a activității de transport, cu reguli și mecanisme de finanțare adaptate fiecăreia”, se arată în comunicatul emis de Parlament.