Doar 44,3% dintre persoanele de 15 ani și mai mult sunt active pe piața muncii, adică lucrează sau caută un loc de muncă. Restul, adică peste jumătate, nu sunt implicați deloc în activități economice, arată datele Recensământului 2024, prezentate de Biroul Național de Statistică.

Cercetările arată că bărbații participă mai mult la activități economice decât femeile, 49,8% față de 39,7%. Persoanele căsătorite sunt active economic, rata acestora depășind 51%. În orașe implicarea lor de angajare este mai mare decât în mediul rural.

Potrivit BNS, cetățenii care s-au declarat români sunt cei mai activi economic, cu o pondere de 52,5%. Aceștia sunt urmați de moldovenii (44,3%), bulgari (43,2%), ruși (42,7%). Participarea cea mai scăzută se înregistrează la romi, unde doar 22,3% fac parte din populația economic activă.

Recensământul mai arată că rata de participare la forța de muncă depășea media pe țară (44,3%) în municipiul Chișinău (56,1%), municipiul Bălți (50,5%), precum și în raioanele Ialoveni (46,2%), Criuleni (45,6%), Strășeni (45,2%). Totodată, în 31 raioane aceasta era sub media pe țară. Cea mai mică rată de activitate era înregistrată în raioanele Briceni (28,5%), Nisporeni (32,6%) și Dondușeni (33,6%), unde este și cel mai mare grad de îmbătrânire a populației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Directorul general al Biroului Național de Statistică, Oleg Cara, a subliniat că aceste date sunt utile pentru mediul academic, autoritățile publice centrale și locale, care le pot folosi pentru a analiza situația la nivel național și teritorial. Șeful BNS a adăugat că informațiile din recensământ pot sta la baza politicilor și strategiilor publice, pentru a ajuta la luarea unor decizii orientate spre îmbunătățirea nivelului de trai al populației.

#BNS #moldoveni #Piata muncii

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.