Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului a acordat companiei FLYONE încă 60 de zile pentru a pune în aplicare cerința privind schimbarea controlului asupra companiei. Hotărârea a fost adoptată pe 11 septembrie, după expirarea termenului inițial de 90 de zile stabilit prin decizia din 22 iunie.

Informația a fost confirmată de CEIISS într-un răspuns transmis Ziarului de Gardă. Potrivit instituției, termenul a fost prelungit în urma unor solicitări suplimentare, iar compania urmează să se conformeze măsurilor stabilite anterior de autorități.

În același răspuns, Consiliul explică și argumentele care au stat la baza deciziei inițiale. CEIISS susține că FLYONE și fondatorii companiei figurează în Ordinul SIS nr. 02/2024, pe lista persoanelor despre care există informații documentate că ar fi asociate cu Vladimir Plahotniuc. În consecință, potrivit Consiliului, persoanele vizate de ordin nu pot desfășura activități investiționale în domenii considerate relevante pentru securitatea statului.

Autoritatea mai afirmă că, pe parcursul procedurii de examinare, FLYONE nu ar fi prezentat toate documentele solicitate, deși ar fi fost notificată de mai multe ori. Potrivit CEIISS, acest lucru ar fi împiedicat finalizarea verificărilor în termenii prevăzuți de lege.

În același timp, Consiliul precizează că nu a dispus suspendarea activității companiei și nici retragerea actelor permisive, invocând necesitatea de a evita afectarea pasagerilor și a altor agenți economici care depind de serviciile operatorului aerian.

CEIISS respinge și acuzațiile lansate de acționarii FLYONE privind o presupusă tentativă de preluare forțată a companiei. Instituția susține că măsurile aplicate țin de mecanismul legal de examinare a investițiilor în domenii sensibile pentru securitatea statului și nu de o intenție de transfer forțat al proprietății.

Disputa dintre FLYONE și autorități a început după decizia CEIISS din 22 iunie, prin care companiei i-a fost refuzată aprobarea investiției și i s-a cerut schimbarea controlului în termen de 90 de zile. FLYONE a contestat decizia în instanță, invocând inclusiv faptul că documentul făcea trimitere la o lege privind securitatea statului care fusese abrogată în 2025.

Ulterior, cadrul legal a fost modificat, iar referința respectivă a fost eliminată. Ministerul Infrastructurii a recunoscut problema de redactare, dar a susținut că măsura adoptată în cazul FLYONE rămâne valabilă. Legalitatea deciziei urmează însă să fie examinată de instanță.

În paralel, asociații companiei au inițiat o procedură internațională împotriva Republicii Moldova. Aceștia susțin că obligația de schimbare a proprietarilor ar fi ilegală și neconstituțională și au avansat pretenții de peste jumătate de miliard de dolari. Procedura, potrivit informațiilor făcute publice anterior, se desfășoară în Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#FLYONE

Calea Ferată din Moldova are, la sfârșitul lunii august 2026, obligații financiare de sute de milioane de lei față de buget, creditori și instituții financiare externe, dar și creanțe de recuperat care depășesc 1,5 miliarde de lei, potrivi datelor prezentate în cadrul ședinței Parlamentului în contextul proiectului de lege cu privire la separarea CFM în întreprinderi distincte. Este vorba de CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă, scrie BANI.MD.

Astfe, datoriile CFM față de bugetul public național se ridică la 248,65 milioane de lei. Suma include obligații pentru impozitul pe venit, contribuții de asigurări sociale și medicale, TVA, impozite pe bunuri imobile și alte plăți aferente.

În același timp, întreprinderea are de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la 31 august 2026.

O povară o reprezintă și angajamentele externe. Datoria externă a CFM, care include credite și împrumuturi destinate dezvoltării infrastructurii feroviare, inclusiv finanțări garantate de stat, se ridică la aproximativ 1,012 miliarde de lei, echivalentul a 50,24 milioane de euro.

Din această sumă, circa 17,78 milioane de euro sunt aferente achiziției de locomotive, iar aproximativ 31,96 milioane de euro reprezintă credite destinate dezvoltării și reabilitării infrastructurii feroviare, inclusiv pe tronsoanele Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

Alte aproximativ 504,6 mii de euro sunt prevăzute pentru lucrări de proiectare și reabilitare a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Separat de acest volum de angajamente, CFM mai are un împrumut de aproximativ 563,3 mii de euro, destinat serviciilor de consultanță pentru reabilitarea și restructurarea tronsonului Vălcineț–Ocnița–Bălți–Ungheni.

În ceea ce privește datoriile față de angajați, situația este mai bună: potrivit datelor prezentate, CFM nu are restanțe salariale la zi.

În schimb, obligațiile comerciale ale întreprinderii se ridică la 185,77 milioane de lei. Este vorba despre creanțe aparținând unui număr de 232 de creditori, care ar putea formula pretenții în cazul inițierii procedurii de reorganizare prin transformare a întreprinderii.

Datele arată astfel o situație financiară complicată la CFM: întreprinderea are datorii bugetare, comerciale și externe de ordinul sutelor de milioane și chiar al miliardului de lei, dar, în același timp, deține creanțe de recuperat de peste 1,54 miliarde de lei.

#buget #CFM #datorii