Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că noua structură „Moldova Project”, anunțată de premierul Vasile Tofan, ar urma să eficientizeze modul în care sunt gestionate proiectele de asistență tehnică. Declarațiile au fost făcute după ce opoziția a criticat cheltuielile prevăzute pentru noua entitate. Grosu a explicat că, până acum, fiecare minister care implementa proiecte de asistență tehnică își crea propria unitate de implementare a proiectului, cu manager, contabil și alte funcții.

„De-a lungul timpului s-a înregistrat, s-a creat următoarea practică. Fiecare minister sau ministerele care aveau proiecte, proiecte de asistență tehnică, creau câte o unitate de implementare a proiectului. Și fiecare avea un manager, un contabil, a declarat Igor Grosu.

Potrivit lui, Guvernul propune ca aceste structuri să fie reunite într-o singură entitate, care să gestioneze proiectele de asistență tehnică ale mai multor ministere.

Șeful Parlamentului a mai spus că o asemenea structură ar permite concentrarea expertizei în domenii precum achizițiile publice și elaborarea termenilor de referință pentru procurări, în special pentru proiectele mari.

Referitor la cheltuielile pentru noua structură, estimate la 46 de milioane de lei anual, dintre care 36 de milioane pentru salariile celor 26 de angajați, Grosu a sugerat compararea acestora cu sumele cheltuite în trecut pentru unitățile de implementare existente în cadrul ministerelor.

„Eu zic să solicitați Guvernului calculele cât cheltuiau aceste P.I.U.-uri sau aceste unități de implementare singure. Eu cred că erau mai mari”, a declarat președintele Parlamentului.

Grosu a recunoscut că, în cazul în care noua entitate va gestiona proiecte de sute de milioane de lei, nivelul de remunerare trebuie să fie corespunzător responsabilităților: „Cert este faptul că dacă creezi o astfel de agenție și îi dai să gestioneze sute de milioane de lei, aici trebuie și retribuția să fie pe măsură. Dar, repet, e un gen de optimizare”.

Guvernul va crea o nouă structură care va implementa proiecte strategice. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care a precizat că instituția se va numi „Moldova Project” și va fi condusă de Mircea Eșanu, actualul director al Agenției Servicii Publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tofan anunță crearea ”Moldova Project”. Opoziția: De unde va lua suplimentar 50 mln lei?

#Igor Grosu #Moldova Project #Vasile Tofan

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.