Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a comentat pentru prima dată scandalul izbucnit după ce în raportul Comisiei de evaluare externă a procurorilor a fost menționată existența unui borcan cu 75.000 de euro, pe care Procurorul General, Alexandr Machidon, l-ar fi găsit în beciul casei părintești.

Grosu a declarat că șeful Procuraturii trebuie să ofere cât mai multe explicații pentru a elimina orice suspiciune apărută în spațiul public.

„Domnul procuror general trebuie să comunice cât mai mult, să explice și să epuizeze toate suspiciunile”, a afirmat speakerul.

Întrebat cum califică situația în contextul activității Comisiei Vetting și Pre-Vetting, Igor Grosu a remarcat că astfel de cazuri provoacă nedumeriri în societate, menționând că niciun alt procuror general nu a fost vizat de informații privind găsirea unei sume atât de mari de bani. Totodată, președintele Parlamentului a sugerat că în jurul acestui caz ar putea exista și interese menite să amplifice tensiunile, pe fondul reformelor din sistemul de justiție.

„Nu exclud că sunt și niște interese pentru a incita aceste lucruri. Sistemul încă trebuie curățat. Sunt cei care au picat, au plecat cu supărări sau au fugit din sistem. Acolo luptele vor continua”, a declarat Igor Grosu.

Alexandru Machidon, numit procuror general în aprilie, a fost audiat de două ori în cadrul procedurii de evaluare a integrității etice și financiare. Unul dintre cazurile examinate a vizat o sumă de 75.000 de euro, despre care acesta a declarat că provine din economiile părinților, păstrate în numerar și ulterior descoperite în beciul familiei.

Potrivit explicațiilor sale, suma ar fi fost împărțită între el și sora sa, angajată la CNA, care ar fi primit 20.000 de euro, în timp ce lui i-ar fi revenit 55.000 de euro. Diferența ar fi fost justificată prin faptul că sora sa deținea deja o locuință achiziționată cu sprijin financiar anterior din partea părinților. O parte din bani ar fi fost folosită pentru achiziția unui apartament în Chișinău, cumpărat, potrivit acestuia, cu 34.000 de euro.

Comisia de evaluare a constatat însă că valoarea de piață estimată a locuinței era mai mare, de aproximativ 45.000 de euro, ridicând întrebări privind prețul declarat. Comisia a menționat că, deși au existat dubii privind valoarea reală a tranzacției, nu au fost suficiente probe pentru a demonstra o subevaluare intenționată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Machidon #borcan cu bani #Igor Grosu

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.