După o expediție de o săptămână la mare adâncime, cercetătorii de la mai multe universități din întreaga lume au descoperit trei vulcani subacvatici, în largul coastei de sud-vest a Siciliei. Momentan, nu este sigur dacă sunt sau nu activi.

Potrivit oamenilor de știință, vulcanii recent descoperiți au o lățime de cel puțin 6 kilometri și se ridică la peste 150 de metri deasupra fundului mării. Aceștia se alătură unei serii de alte conuri vulcanice, descoperite în 2019 de Institutul Național de Oceanografie și Geofizică Experimentală (OGS) în zona marină dintre Mazara del Vallo, din provincia siciliană Trapani și Sciacca, un oraș din Agrigento.

„Credem că aceasta este o descoperire foarte importantă, deoarece aruncă lumină asupra fundului mării neexplorate. Mediterana a fost navigată de milenii, dar, în mod surprinzător, știm foarte puține despre adâncurile sale”, spune Dario Civile, cercetător la OGS, care a luat parte la proiect.

Cum și când se va stabili dacă vulcanii sunt activi

Acesta a adăugat că cercetătorii au colectat mostre de rocă, inclusiv depozite de lavă, pentru a fi analizate în lunile următoare.

„Am observat activitate hidrotermală în zonă, dar este încă devreme pentru a înțelege dacă acești vulcani sunt activi. Mai întâi trebuie să analizăm rocile lor și să interpretăm profilele seismice de înaltă rezoluție dobândite în jurul lor”, a mai adăugat Dario Civile.

În timpul expediției, cercetătorii au descoperit, de asemenea, epava unei nave de 100 x 17 metri, la o adâncime de 110 de metri pe așa-numita bancă fără nume (Banco Senza Nome), la jumătatea distanței dintre insula vulcanică Linosa și Sicilia.

Potrivit lui Civile, încă nu se știe nimic despre această epavă și, în prezent, este imposibil de stabilit când datează.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Expediția la bordul Meteor a fost condusă de Universitatea din Malta și OGS. În cercetare au fost implicate și alte institute, inclusiv Centrul Geomar Helmholtz pentru Cercetare Oceanică Kiel (Germania); MBARI, Institutul de Cercetare pentru Acvariul din Golful Monterey (SUA); Universitatea Victoria din Wellington (Noua Zeelandă); și universitățile din Birmingham, Oxford și Edinburgh (Marea Britanie) și Kiel (Germania).

Deși erupțiile submarine trec adesea neobservate, se crede că peste un milion de vulcani se află sub apă și sunt sursa a 80% din activitatea vulcanică din întreaga lume.

#eruptii #Italia #vulcan

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.