Oamenii de știință au identificat temperatura maximă la care corpul uman nu poate supraviețui. Chiar și un tânăr sănătos va muri după ce a suportat 3 ore de căldură de 35 grade Celsius atunci când umiditatea atinge 100%.

Noi cercetări arată că pragul ar putea fi semnificativ mai scăzut, relatează newsyahoo.com. În această situație, transpirația, instrumentul principal al corpului pentru a-și scădea temperatura, nu se mai evaporă, ducând în cele din urmă la insolație, insuficiență de organe și moarte.

Această limită critică, care apare la 35 grade față de ceea ce este cunoscută „temperatura termometrului umed”, a fost depășită de multe ori, mai ales în Asia de Sud și Golful Persic, a declarat Colin Raymond de la Jet Propulsion Laboratory al NASA.

Dar căldura extremă nu trebuie să se apropie de acest nivel pentru a ucide oameni și fiecare are un prag diferit în funcție de vârstă, sănătate, factori sociali și economici, spun experții.

De exemplu, se estimează că peste 61.000 de oameni au murit din cauza căldurii în vara anului 2022 în Europa, unde rareori există suficientă umiditate pentru a crea temperaturi periculoase în bulbul umed.

Cum se măsoară temperatura termometrului umed?

Temperatura termometrului umed nu este aceeași cu cea pe care o raportează programele meteo, ea fiind cea înregistrată de un termometru obișnuit cu mercur al cărui bulb este acoperit cu țesătură umedă, de obicei muselină, care este scufundat într-un rezervor pentru a-l menține umed. Motivul pentru care cercetătorii folosesc acest etalon pentru a studia temperaturile extreme ține de faptul că temperatura termometrului umed înregistrează atât căldura cât și umiditatea.

Dar, pe măsură ce temperaturile globale cresc, luna iulie a fost confirmată recent ca fiind cea mai fierbinte, oamenii de știință avertizează că evenimentele periculoase vor deveni, de asemenea, mai frecvente.

Astfel de situații s-au dublat, cel puțin, în ultimii 40 de ani, a spus Raymond, numind creșterea un pericol grav al schimbărilor climatice cauzate de om.

Cercetarea lui Raymond a scos în evidență faptul că temperaturile termometrului umed vor „depăși în mod regulat” 35 grade Celsius în mai multe puncte din lume în următoarele decenii. „Cu adevărat, foarte periculos”, a spus el.

Nu va duce imediat la deces

Limita de supraviețuire umană teoretizată de 35 grade Celsius la temperatura termometrului umed reprezintă 35 grade Celsius de căldură uscată, precum și 100% umiditate sau 46 grade Celsius la 50% umiditate.

Pentru a testa această limită, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Pennsylvania din Statele Unite au măsurat temperaturile unor oameni tineri și sănătoși în interiorul unor bazine cu apă fierbinte.

Este important de știut că o temperatură a termometrului umed de 35 grade Celsius nu va duce imediat la deces, corpul cedând complet după aproximativ 3 ore de expunere la această temperatură extremă. Potrivit lui Raymod, temperatura exactă nu poate fi stabilită cu certitudine, însă studii recente au încercat să o estimeze prin scufundarea unor subiecți în bazine cu apă fierbinte până când temperatura corpului a început să crească necontrolat.

Ei au descoperit că participanții și-au atins „limita critică” atunci când corpul lor nu a putut opri temperatura să crească, la temperatura termometrului umed de 30,6 grade Celsius, cu mult sub 35 grade Celsius, teoretizată anterior.

Copiii și bătrânii, cei mai puțin rezistenți

Joy Monteiro, un cercetător din India care a publicat luna trecută un studiu în revista Nature care analizează temperaturile termometrului umed din Asia de Sud, a spus că cele mai multe valuri de căldură mortale din regiune au fost cu mult sub pragul de 35 grade Celsius.

„Nu trăim în vid, în special copiii”, a spus Ayesha Kadir, medic pediatru în Marea Britanie și consilier în sănătate la Salvați Copiii.

Copiii mici sunt mai puțin capabili să-și regleze temperatura corpului, fiind la un risc mai mare, a spus ea.

Persoanele în vârstă, care au mai puține glande sudoripare, sunt cele mai vulnerabile. Aproape 90% dintre decesele cauzate de căldură din Europa în vara trecută au avut loc în rândul persoanelor în vârstă de peste 65 de ani.

Oamenii care trebuie să lucreze afară la temperaturi ridicate sunt, de asemenea, mai expuși riscului.

Dacă oamenii își pot răci corpul ocazional sau nu, de exemplu în spații cu aer condiționat, reprezintă, de asemenea, un factor major.

Monteiro a subliniat că persoanele fără acces la toalete beau adesea mai puțină apă, ceea ce duce la deshidratare.

„La fel ca multe efecte ale schimbărilor climatice, oamenii care sunt cel mai puțin capabili să se izoleze de aceste fenomene extreme sunt cei care vor suferi cel mai mult”, a spus Raymond.

Cercetările sale au arătat că fenomenele meteorologice El Nino au dus la creșterea temperaturii termometrului umed în trecut. Se așteaptă ca primul eveniment El Nino din ultimii patru ani să atingă vârful spre sfârșitul acestui an.

Temperaturile termometrului umed sunt, de asemenea, strâns legate de temperaturile suprafeței oceanului, a spus Raymond.

Oceanele lumii au atins luna trecută o temperatură extrem de ridicată, depășind recordul anterior din 2016, potrivit observatorului climatic al Uniunii Europene.

#corp #temperaturi

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.