Igor Dodon a fost audiat aproape 3 ore în dosarul Energocom, în care are statut de bănuit. Socialistul califică chemarea sa la Procuratura Generală drept o încercare a guvernării de a distrage atenția publică de la criza energetică și economică cu care se confruntă Republica Moldova. Ex-președintele Republicii Moldova se declară nevinovat și dă asigurări că prețul la energia electrică negociat în anul 2008 a fost unul dintre cele mai bune prețuri din regiune.

Igor Dodon acuză guvernarea de intentarea unui dosar la comandă, pentru a le arăta cetățenilor tentative de reformare a justiției. Potrivit lui, scopul aducerii sale în fața procurorilor este de a mușamaliza adevăratele probleme ale țării.

„Dacă actuala conducere a țării crede că odată cu chemarea mea mai des la Procuratură, vor scădea prețurile la gaz și la energia electrică în Republica Moldova greșește amarnic. Când apare problema ca societatea, poporul este nemulțumit de creșterea prețurilor în urma incompetenței Guvernului lor, ei mă cheamă la Procuratură. Le spun încă o dată, toate încercările de a schimba agenda publică prin astfel de show-uri și justiție televizată, nu vor aduce rezultate. Eu nu mă ascund, vin, discut, prezint informațiile pe care le-am obținut suplimentar”, a spus Igor Dodon.

Igor Dodon se arată convins că dosarul său nu are substanță, iar învinuirile care i se aduc, privind prejudicierea statului de zeci de milioane de dolari, sunt false. Igor Dodon spune că împreună cu echipa Ministerului Economiei a negociat în 2008 un preț bun la energia electrică.

„Este vorba despre anul 2008, 14 ani în urmă. Apropo, potrivit nomenclatorului ministerelor nici actele nu se păstrează în ministere mai mult de 10 ani. Din ce îmi amintesc pe acest caz, atât eu cât și colegii mei, echipa de avocați care mă susțin, nu port nicio vină, și nu învinuit, dar nici bănuit nu pot fi în acest dosar. Mai spun o dată ceea ce am spus în luna mai 2008, am ridicat presa și n-am uitat. Atunci Republica Moldova a obținut cel mai avantajos preț din regiune la livrarea energiei electrice. Întrebare către Procuratură, ce-i cu dosarul miliardului? Tăceți toți! Ce e cu privatizarea Aeroportului? Tăceți toți pentru că atunci când veți începe să săpați veți da de persoane care sunt în conducerea de vârf a statului. Iată asta se numește justiție selectivă”, a mai spus Igor Dodon.

Igor Dodon are statut de bănuit în dosarul Energocom. Asupra lui planează suspiciuni că ar fi facilitat intermedierea procurării energiei electrice din Ucraina în perioada 2008-2009, când exercita funcția de ministru al Economiei. Potrivit expertului în domeniul energetic, Sergiu Tofilat, suma prejudiciului adus statului ar fi de peste 14,5 milioane de dolari.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.