O femeie și doi bărbați, pasageri ai unei curse ocazionale, domiciliați în raionul Nisporeni, au prezentat polițiștilor de frontieră teste PCR COVID-19, cu indici de falsificare. Incidentele au fost înregistrate la 8 iunie, în punctul de trecere Sculeni.

Potrivit polițiștilor, cei trei pasageri se întorceau din România, iar conform procedurii, polițiștii de frontieră au solicitat actele necesare pentru a nu fi plasați în regim de autoizolare. Ulterior, pasagerii au prezentat fiecare testul negativ la PCR COVID-19.

În urma verificărilor efectuate s-a constatat că testele respective sunt eliberate cu același număr de identificare, de către aceeași instituție medicală.

Pasagerii au declarat că testele au fost obținute de la intermediari. Una dintre persoane a recunoscut că pentru test a scos din buzunar 800 de lei și nu a bănuit că acesta ar putea fi fals.

Pe numele conaționalilor au fost întocmite acte procesuale de constatare. Urmează să se dispună efectuarea expertizei. Dacă vor fi declarați vinovați, cei trei conaționali riscă dosare penale.

#PCR COVID-19 #Politia de frontiera #test falsificat

Marea Britanie, Franța și Germania ar urma să reprezinte Europa în negocierile privind încheierea războiului din Ucraina, în cadrul formatului „E3”. O înțelegere în acest sens ar fi fost convenită de reprezentanții Statelor Unite și ai Ucrainei, scrie Financial Times, cu referire la patru diplomați europeni, transmite UNIAN.

Potrivit publicației, formula ar fi fost discutată și acceptată de emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, în timpul vizitei lor la Kiev. Totuși, în interiorul Uniunii Europene există în continuare dezacorduri privind această formulă. Mai multe state se tem că vor fi practic excluse din procesul de negocieri.

Un diplomat european a declarat că, în prima etapă, discuțiile ar urma să se desfășoare în acest format. Dacă negocierile vor ajunge însă la subiecte precum relațiile Ucrainei cu Uniunea Europeană sau ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, instituțiile europene ar trebui să fie implicate.

În Europa există, de asemenea, temeri că Moscova nu este deocamdată interesată de negocieri serioase. Directorul Centrului Carnegie Russia-Eurasia din Berlin, Aleksandr Gabuev, consideră că Kremlinul mizează mai întâi pe slăbirea pozițiilor Ucrainei prin atacuri masive asupra infrastructurii din spatele frontului.