Trei personalități marcante din Capitală s-au învrednicit astăzi de titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Chișinău: naistul Constantin Moscovici, ex-președinta Asociației Femeilor din Republica Moldova, Ludmila Scalnîi și doctorul Tatiana Harghel. Deciziile în acest sens au fost votate joi de Consiliul Municipal Chișinău,în semn de recunoștință și apreciere a meritelor și contribuției importante la dezvoltarea și creșterea prestigiului municipiului Chișinău.

Constantin Moscovici, naist, Artist al Poporului, este deținător al Premiului Mare la Festivalul Internațional din Așhabad, Turkmenistan, al locului II la Festivalul de muzică din Riga, Letonia, al Premiului special la Festivalul „Memoria” în orașul Brest, Belarus, Doctor Honoris Causa (Universitatea din Comrat, Găgăuzia), al Medaliei „Francisco Skorina” (Belarus).

Ludmila Scalnîi este o personalitate notorie, cunoscută în țară, cât și peste hotare, ex-președintă a Asociației Femeilor din Republica Moldova, Deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, semnatar al Declarației de Independență, deținătoare a „Ordinului Republicii”, a titlului onorific „Om Emerit”, a Medaliei „Meritul Civic”, Medaliei USMF „Nicolae Testemițanu”.

Tatiana Harghel este doctor de meserie și activează în calitate de șef al Departamentului Terapie din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Chișinău reprezintă cea mai înaltă distincție civică, acordată de Consiliul Municipal Chișinău. De acest titlu beneficiază personalități cu renume național sau universal, care prin activitatea şi talentul lor au contribuit la promovarea imaginii și dezvoltării municipiului Chișinău, care prin realizările lor deosebite, au dus faima municipiului Chișinău în țară și străinătate; persoane care, prin acțiunile lor, au preîntâmpinat producerea de evenimente deosebit de grave, sau prin sacrificiul suprem au salvat viețile concetățenilor, în municipiul Chișinău; persoane care, prin acțiunile lor dezinteresate (donații, acțiuni umanitare etc.) au îmbunătățit considerabil calitatea vieții locuitorilor municipiului Chișinăului; unor foști deținuți politici sau veterani de război care, prin activitatea lor ulterioară, au contribuit la creșterea unei imagini pozitive a municipiului Chișinău în lume sau a unor sportivi care au obținut rezultate deosebite în competițiile sportive internaționale.

Printre deținătorii titlului de Cetățean de Onoare al Municipiului Chișinău se numără: maestrul Eugen Doga, umoristul Gheorghe Urschi, dirijorul Orchestrei LĂUTARII, Nicolae Botgros, naistul Vasile Iovu, academicianul Mihai Cimpoi, scriitorii Spiridon Vangheli și Vladimir Beșleagă, academicienii Ion Ababii și Gheorghe Ghidirim, artistele Zinaida Julea și Anastasia Lazariuc, sculptorul Veaceslav Jiglițchi.

#cetateni de onoare #CMC #consilieri municipali #municipiul Chisinau

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.