„Trilogia” Procuraturii Generale. Al doilea adjunct al lui Stoianoglo, suspendat din funcție și-a dat demisia

Procurorul general adjunct, suspendat din funcție, Iurie Perevoznic, și-a dat demisia. Anunțul a fost făcut de acesta pe o rețea de socializare, condamnând reținerea de ieri, 9 octombrie a unui alt adjunct al procurorului general suspendat, Ruslan Popov.

„Iarăși asistăm la o demonstrare inutilă de forță, deja în privința adjunctului procurorului general, Ruslan Popov. Nu înțeleg raționamentul privării de libertate a acestuia, prin aplicarea reținerii. Or, Codul de procedură penală stabilește concret temeiurile reținerii, iar acolo nu am găsit nici unul plauzibil. Reținutul nu se ascunde, nu este nici caz de flagrant, nu mai vorbesc de stabilirea identității. Nu ține nici presupunerea că ar putea împiedica stabilirea adevărului, odată ce au fost realizate controale etc. Precum și în cazul Procurorului General cred că se exagerează, ca să nu folosesc alte calificative. Ca fost coleg, mă adresez și vă implor domnilor procurori care gestionați aceste cauze – OPRIȚI-VĂ. Până a acționa, mai recitiți normele legale. De ce nu doriți să înțelegeți că toată această bravadă ne va costa foarte și foarte scump. Vom plăti toți, inclusiv cei care cred că asistă în prezent la spectacol pe gratis. Nota de plată va fi descurajantă, nu vă îndoiți”, a scris Perevoznic.

Totodată, cel de-al doilea procuror general adjunct suspendat din funcție afirmă că a depus cerere de plecare încă la data de 7 octombrie curent, iar la 8 octombrie aceasta a fost acceptată.

„La data de 07 octombrie 2021 am depus cerere de demisie din funcția de adjunct al procurorului general. Ieri, 08 octombrie cererea a fost acceptată”, mai anunță Perevoznic.

Iurie Perevoznic a anunțat și motivele care au stat la baza deciziei de a plecat din conducerea Procuraturii Generale (PG).

„M-a determinat să demisionez următoarele circumstanțe: imediat ce a fost adoptată hotărârea CSP din 5 octombrie în privința procurorului general, ministrul Justiției a plasat pe rețelele de socializare informația că odată cu suspendarea procurorului general, sunt suspendați și adjuncții instituției, prin efectul legii (art.18 alin.(4) din Legea art), recent modificată. Poziția ministrului a fost preluată de președintele Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, apoi de toată presa. Consider că acest anunț și celelalte acțiuni care au urmat, au fost făcute pripit, fără a consulta legea. Ori, art.18 din legea Procuraturii se referă la încetarea mandatului adjuncților în legătură cu încetarea mandatului PG, iar în cazul nostru este vorba de suspendarea mandatului, situație care cade sub incidența art.55 alin.(2) din legea Procuraturii. Norma de referință stabilește că, în toate cazurile prevăzute de lege: suspendarea procurorului are loc prin ordinul procurorului general, la propunerea CSP. Acest lucru nu s-au întâmplat în zilele ce au urmat, lucru care este explicabil, odată ce, acei care acum dețin controlul asupra majorității în CSP s-au expus pe aceasta problemă – adică adjuncții PG sunt suspendați prin efectul legii, poziție pe care o consider contrară art.55 al legii”, afirmă fost adjunct al PG.

Totodată, Iurie Perevoznic afirmă că și-a depus mandatul pentru că „nu a dorit să-și asume acțiunile și consecințele”, după ce „a fost înlăturat” de la conducerea PG.

„Deoarece, am fost înlăturat, la modul practic, de la tot ce se petrecea în instituție, am considerat că unica soluție este să-mi dau demisia, în caz contrar urma să-mi asum și eu toate acțiunile și consecințele, lucru pe care nu pot să mi-l permit. Ori evenimentele, așa cum au derulat în aceste zile, m-au convins că am luat o decizie corectă, fiindcă nu împărtășesc ce se întâmplă. Cu toate acestea, pe mine în continuare mă deranjează nu doar ilegalitățile în privința persoanelor implicate, ci și autoritatea Procuraturii, care nu va spori dacă vor fi admise devieri de la normele legale”, a conchis Perevoznic.

Amintim că, ieri, un alt adjunct al procurorului general, Alexandr Stoianoglo, ambii suspendați, a fost reținut de SIS și procurori, într-un dosar de „îmbogățire ilicită”. Este vorba de Ruslan Popov.

#Iurie Perevoznic #dosarul Stoianoglo #Ruslan popov #Procuratura

Dolarul american a continuat să se deprecieze luni, 21 aprilie curent, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, în contextul retragerii investitorilor globali din activele americane, pe fondul escaladării conflictului dintre preşedintele Donald Trump şi preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, transmite digi24.ro.

Indicele ICE U.S. Dollar, care măsoară valoarea dolarului faţă de un coş de valute internaţionale, a coborât până la 97,92, cel mai jos nivel înregistrat din martie 2022, potrivit datelor FactSet. În jurul orei 10:00 ET, indicele era în scădere cu 1,1%, la 98,24.

Dolarul s-a depreciat semnificativ de la preluarea mandatului de către Donald Trump în ianuarie, iar introducerea pe 2 aprilie a tarifelor globale reciproce a determinat o primă rundă de vânzări. Criticile recente ale preşedintelui la adresa lui Powell, pe care l-a numit „Domnul Prea Târziu” şi „un mare ratat”, într-o postare pe rețeaua Truth Social, au agravat presiunea asupra monedei americane.

În plus, consilierul economic de la Casa Albă, Kevin Hassett, a declarat că administraţia Trump analizează posibilitatea înlocuirii actualului şef al Fed.

„Piaţa transmite un semnal clar că nu agreează nici măcar ideea ca preşedintele să încerce să îl demită pe Powell. S-a pierdut o parte din încrederea în politica economică a SUA,” a declarat Krishna Guha, vicepreşedinte la Evercore ISI, potrivit sursei citate.

Andy Laperriere, şeful diviziei de politici publice din SUA la Piper Sandler, a exprimat îngrijorări similare într-o notă adresată investitorilor.

„Avem de-a face cu un preşedinte hotărât să răstoarne regulile de la Washington. Ignorarea declaraţiilor lui Trump legate de tarife s-a dovedit a fi o greşeală, iar acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi în privinţa politicilor monetare”, a declarat acesta.

Dolarul, considerat moneda de rezervă globală, a beneficiat de o cerere ridicată în ultimul deceniu, datorită performanţei superioare a activelor americane. Însă recentele dispute comerciale şi incertitudinile privind politica economică au dus la scăderea simultană a burselor şi obligaţiunilor americane, afectând negativ şi cursul dolarului.

Luni, euro a crescut cu 1,3% faţă de dolar, în timp ce yenul japonez şi francul elveţian s-au întărit, reflectând continuarea tendinţei de fugă a capitalului din activele americane către monede considerate mai stabile.