Luni de zile după ce Donald Trump a spus că ar putea pune capăt războiului Rusiei cu Ucraina în 24 de ore, fostul președinte american a explicat în sfârșit de ce crede el că i-ar fi atât de simplu să îl convingă pe Putin să își retragă trupele, potrivit The Independent.

Trump a fost întrebat despre planul exact pe care l-ar implementa pentru a pune capăt războiului într-un interviu cu prezentatoarea Fox News Maria Bartiromo în emisiunea „Sunday Morning Features” difuzată în weekend. Fostul președinte a spus că totul s-ar reduce la relațiile pe care le are atât cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, cât și cu președintele rus Vladimir Putin.

„Îl cunosc pe Zelenski foarte bine, îl știu pe Putin foarte bine – chiar și mai bine – și am avut o relație foarte bună cu amândoi. Ajunge, trebuie să ajungi la o înțelegere” și lui Putin. Dacă nu ajungi la o înțelegere, le vom da multe [arme]. Le vom da mai mult decât au primit vreodată ”, a explicat Trump.

Trump a spus despre Zelenski că este „foarte onorabil” pentru că „atunci când l-au întrebat despre conversația telefonică perfectă pe care am avut-o… el a spus că nici nu știa despre ce vorbeau.”

Această „conversația telefonică perfectă” între Trump și Zelenski a avut loc pe data de 25 iulie 2019 – președintele american i-a oferit omologului său din Ucraina o înțelegere „quid pro quo” pentru ca acesta să susțină teorii ale conspirației despre rivalul său din alegerile prezidențiale din 2020, Joe Biden, în schimbul ajutoarelor trimise în Ucraina de Statele Unite, potrivit plângerii depuse de un denunțător. De la această conversație s-a ajuns într-un final la abuzul de putere pentru care fostul președinte a fost pus sub acuzare. Trump susține de mult timp că el ar fi persoana cea mai potrivită pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

„Dacă aș fi președinte, și voi spune asta, aș pune capăt acelui război într-o zi, mi-ar lua 24 de ore. Îl cunosc pe Zelenski bine, îl cunosc pe Putin bine. I-aș pune capăt într-o perioadă de 24 de ore. Ar fi simplu, acea înțelegere ar fi simplă”, a spus fostul președinte american.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#razboi #Trump #Zelenski

Asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană a confirmat informația pentru BANI.MD, pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei.

„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul FLYONE pentru BANI.MD.

Potrivit informațiilor apărute anterior, pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. FLYONE nu a confirmat însă valoarea pretențiilor și nici nu a oferit, deocamdată, detalii despre tribunalul arbitral sau temeiurile concrete ale cererii.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.

Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.

În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.

Modificarea legislativă ulterioară nu stabilește însă în mod automat legalitatea deciziei din 22 iunie. Acest aspect urmează să fie tranșat în instanță în raport cu legislația aflată în vigoare la momentul emiterii actului.

Declanșarea procedurii de arbitraj internațional deschide acum un al doilea front în disputa dintre fondatorii FLYONE și statul Republica Moldova.

#autoritati #FLYONE #Republica Moldova