Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a transmis notificări legale către CNN și The New York Times, cerând retragerea unor articole ce analizează efectele recentei campanii aeriene americane în Iran. Publicațiile au respins solicitările, susținând că materialele sunt corecte și de interes public.

CNN a confirmat că a răspuns notificării, respingând acuzațiile formulate în documentul legal. La rândul său, The New York Times a publicat o reacție fermă:

„Nu este necesară nicio retragere. Nicio scuză nu va fi oferită. Am spus adevărul cât am putut de bine. Şi vom continua să facem acest lucru”.

Trump are un istoric lung de litigii și de amenințări cu procese împotriva instituțiilor media, mulți dintre acești pași legali rămânând doar la nivel declarativ. În ultimul an, el și-a intensificat campania legală împotriva presei, vizând inclusiv CBS, fapt care a generat reacții critice din partea experților în Primul Amendament, care au denunțat astfel de acțiuni ca forme de intimidare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Scrisoarea legală din această săptămână, semnată de Alejandro Brito, unul dintre avocații personali ai lui Trump, acuză că articolele publicate pe 24 iunie de CNN și The New York Times sunt „false și defăimătoare”. Materialele descriu o evaluare preliminară a serviciilor de informații americane, potrivit căreia atacurile aeriene nu au distrus complet siturile nucleare iraniene, așa cum susținea Trump, ci doar au întârziat programul iranian cu câteva luni.

Oficiali din administrație au confirmat existența acestei evaluări, însă au subliniat că raportul avea „un grad scăzut de încredere” și au sugerat că scurgerea de informații a fost menită să-l submineze pe fostul președinte. Mai mulți oficiali au promis declanșarea unor anchete privind scurgerile de date, iar Trump a cerut ca persoanele responsabile să fie urmărite penal.

În paralel cu demersurile legale, Trump a lansat și atacuri personale la adresa jurnaliștilor implicați. El a cerut concedierea unuia dintre cei trei reporteri CNN care au semnat articolul. CNN a răspuns ferm: „Susținem 100% jurnalismul practicat de Natasha Bertrand și, în mod special, articolul ei și al colegilor săi despre evaluarea serviciilor de informații”.

Redacțiile au subliniat că informațiile prezentate sunt de interes public. David E. McCraw, avocatul principal al The New York Times, a declarat:

„Publicul american are dreptul să știe dacă atacul asupra Iranului – finanțat din bani publici și cu implicații majore – a fost sau nu un succes”.

Trump a reiterat miercuri, pe rețeaua sa Truth Social, că „instalațiile nucleare din Iran sunt complet distruse”, contrazicând din nou evaluarea prezentată în documentele serviciilor de informații, potrivit cărora efectele atacului au fost limitate.

#bani #Iran #Trump

Un roi masiv de drone ucrainene a atacat regiunea de frontieră rusă Belgorod în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit autorităților locale, scrie hotnews.ro.

Loviturile ucrainene asupra orașului Belgorod au provocat moartea a două persoane și rănirea a 13, au declarat duminică autoritățile locale.

„Atacul a avariat 30 de blocuri de locuințe, 35 de mașini, patru case, trei clădiri administrative, opt spații comerciale și trei instituții sociale”, a declarat guvernatorul regional Alexander Shuvayev.

Cartierul general operațional al regiunii Belgorod a confirmat un „atac masiv cu drone” asupra orașului și a declarat că serviciile de urgență au fost trimise în zonele afectate.

Locuitorii din zonă au afirmat că majoritatea dronelor s-au concentrat asupra unei zone din centrul orașului Belgorod.

Potrivit canalului de monitorizare Exilenova-Plus, ținta a fost complexul comercial MegaGRINN, cel mai mare centru comercial și de divertisment din Belgorod.

MegaGRINN se întinde pe o suprafață de peste 163.000 de metri pătrați și găzduiește peste 200 de magazine, precum și un supermarket, un cinematograf și restaurante. Complexul era închis în timpul atacului din timpul nopții.

Orașul Belgorod se află la doar 34 de kilometri de granița de nord-est a Ucrainei cu Rusia și la aproximativ 70 de kilometri de Harkov. Apropierea sa de liniile frontului îl face o țintă frecventă a atacurilor ucrainene, chiar și în contextul în care capacitățile de lungă distanță în continuă extindere ale Kievului permit dronelor sale să pătrundă adânc în interiorul teritoriului rus.

Atacurile ucrainene anterioare asupra orașului Belgorod au vizat infrastructura energetică și depozitele logistice, inclusiv instalațiile aparținând gigantului rus de retail Ozon.