Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a transmis notificări legale către CNN și The New York Times, cerând retragerea unor articole ce analizează efectele recentei campanii aeriene americane în Iran. Publicațiile au respins solicitările, susținând că materialele sunt corecte și de interes public.

CNN a confirmat că a răspuns notificării, respingând acuzațiile formulate în documentul legal. La rândul său, The New York Times a publicat o reacție fermă:

„Nu este necesară nicio retragere. Nicio scuză nu va fi oferită. Am spus adevărul cât am putut de bine. Şi vom continua să facem acest lucru”.

Trump are un istoric lung de litigii și de amenințări cu procese împotriva instituțiilor media, mulți dintre acești pași legali rămânând doar la nivel declarativ. În ultimul an, el și-a intensificat campania legală împotriva presei, vizând inclusiv CBS, fapt care a generat reacții critice din partea experților în Primul Amendament, care au denunțat astfel de acțiuni ca forme de intimidare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Scrisoarea legală din această săptămână, semnată de Alejandro Brito, unul dintre avocații personali ai lui Trump, acuză că articolele publicate pe 24 iunie de CNN și The New York Times sunt „false și defăimătoare”. Materialele descriu o evaluare preliminară a serviciilor de informații americane, potrivit căreia atacurile aeriene nu au distrus complet siturile nucleare iraniene, așa cum susținea Trump, ci doar au întârziat programul iranian cu câteva luni.

Oficiali din administrație au confirmat existența acestei evaluări, însă au subliniat că raportul avea „un grad scăzut de încredere” și au sugerat că scurgerea de informații a fost menită să-l submineze pe fostul președinte. Mai mulți oficiali au promis declanșarea unor anchete privind scurgerile de date, iar Trump a cerut ca persoanele responsabile să fie urmărite penal.

În paralel cu demersurile legale, Trump a lansat și atacuri personale la adresa jurnaliștilor implicați. El a cerut concedierea unuia dintre cei trei reporteri CNN care au semnat articolul. CNN a răspuns ferm: „Susținem 100% jurnalismul practicat de Natasha Bertrand și, în mod special, articolul ei și al colegilor săi despre evaluarea serviciilor de informații”.

Redacțiile au subliniat că informațiile prezentate sunt de interes public. David E. McCraw, avocatul principal al The New York Times, a declarat:

„Publicul american are dreptul să știe dacă atacul asupra Iranului – finanțat din bani publici și cu implicații majore – a fost sau nu un succes”.

Trump a reiterat miercuri, pe rețeaua sa Truth Social, că „instalațiile nucleare din Iran sunt complet distruse”, contrazicând din nou evaluarea prezentată în documentele serviciilor de informații, potrivit cărora efectele atacului au fost limitate.

#bani #Iran #Trump

Săptămâna a început cu proteste. Luni, 28 septembrie, în fața ANRE, sute de moldoveni s-au adunat pentru a protesta împotriva majorării tarifului la gaz. Realitatea.md a discutat atât cu participanții la manifestație, cât și cu moldovenii din stradă.

„Noi am vrea să ne permitem să plătim și 50, și 100 de lei metrul cub de gaz, dar să fie o economie stabilă, o dezvoltare normală, un salariu decent, o pensie decentă”, explică un bărbat.

Moldovenii spun că pentru a-și permite să achite factura la gaz, tariful ar trebui să fie între 7 și 10 lei metrul cub.

„E straşnic să te gândești la așa prețuri, salariile nu sunt majorate deloc. O să înghețăm, eu cred că o să înghețe multă lume”, ne-a mărturisit un alt bărbat.

Unul dintre protestatari mai spune că:

„Noi putem să obținem gaz, în ziua de azi, cu 2,50 lei cubul, dacă am fi de acord cu Gazpromul.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat, în ședința de luni, 28 septembrie, majorarea tarifului la gazele naturale pentru consumatorii casnici de la 20,30 lei la 26,14 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.

În urma revoltelor din stradă, partidul de guvernare a venit cu o reacție în care spune că înțelege „șocul” oamenilor, dar nu promite decât compensații pentru cei vulnerabili.