Președintele SUA, Donald Trump, a declarat miercuri că navele și aeronavele militare americane vor rămâne în apropierea Iranului și a avertizat că Statele Unite vor relua acțiunile militare dacă Teheranul nu respectă pe deplin acordul încheiat cu Washingtonul, transmite Reuters.

„Toate navele, aeronavele și personalul militar american, împreună cu muniții și armament suplimentar, vor rămâne în și în jurul Iranului până când acordul REAL încheiat va fi respectat integral”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social.

Liderul de la Casa Albă a lansat și un avertisment dur: „Dacă, din orice motiv, acest lucru nu se întâmplă, ceea ce este foarte puțin probabil, atunci vor începe din nou focurile de armă, mai mari, mai puternice și mai intense decât s-a văzut vreodată”.

Declarațiile vin în contextul în care Iranul a transmis anterior că ar fi „nerezonabil” să continue negocierile pentru un acord de pace durabil cu SUA, după ce Israelul a lansat cele mai intense atacuri asupra Libanului de până acum, soldate cu sute de morți.

În același timp, cele două părți par să aibă poziții divergente în privința programului nuclear iranian. Trump susține că Iranul a acceptat să oprească îmbogățirea uraniului, în timp ce președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad Bagher Qalibaf, afirmă că, potrivit termenilor armistițiului, acest proces poate continua.

„S-a convenit cu mult timp în urmă – în ciuda retoricii false – fără arme nucleare, iar Strâmtoarea Ormuz va rămâne deschisă și sigură”, a mai transmis Trump în mesajul publicat miercuri seara.

Reamintim, accesul prin Strâmtoarea Ormuz fusese restricționat de Republica Islamică după ce Statele Unite și Israelul au început bombardamentele asupra Iranului, pe 28 februarie. În perioada 1 martie – 7 aprilie, au fost înregistrate doar 307 treceri de nave de marfă, conform datelor Kpler, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 95% față de nivelurile obișnuite din perioadele de pace.

Reluarea traficului are loc după ce, în noaptea de 7 spre 8 aprilie, Washingtonul și Teheranul au convenit asupra unei încetări a focului pentru o perioadă de două săptămâni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Iran #Trump

Mii de oameni din Malta și Gozo s-au trezit, miercuri seară, 9 septembrie, din nou fără curent electric. Beznă în case, restaurante, magazine, întreruperile s-au întins pe o suprafață mare a celor două insule.

În câteva localități, curentul a revenit relativ repede.

Potrivit companiei Enemalta este vorba de o defecțiune la una dintre centralele pe gaz natural lichefiat care a dus la pierderea a circa 200 de megawați de energie, practic sistemul a pierdut brusc o bucată importantă din producție. Ca să nu se prăbușească toată rețeaua, Enemalta a fost nevoită să întrerupă temporar alimentarea în mai multe zone, cât timp au pornit generatoarele de urgență. Compania spune că lucrează acum la restabilirea curentului, treptat, iar cauza exactă a avariei încă se stabilește.

Nu e prima dată când insulele rămân în beznă în ultima vreme. Cu doar câteva zile în urmă, Gozo trecuse printr-o criză și mai gravă: două din cele trei cabluri de înaltă tensiune care aduc curentul din Malta s-au defectat, iar mii de locuitori și turiști au stat ore întregi fără electricitate. Enemalta a trebuit atunci să aducă generatoare mobile pe insulă, cât timp echipele tehnice căutau și reparau defecțiunile.

De fapt, toată vara asta a fost una grea pentru rețeaua electrică malteză. În iulie, în plin val de caniculă, mii de gospodării au rămas fără curent, iar cererea de energie a atins un record istoric, 741 de megawați pe 21 iulie, mult peste vârful din 2023. Guvernul a promis atunci compensații pentru cei rămași fără curent mai mult de șase ore.

Enemalta insistă că investește constant în rețea, 141 de milioane de euro între 2023 și 2026, bani duși spre stații noi, transformatoare modernizate și sute de kilometri de cabluri. Numai că penele repetate ridică tot mai insistent o întrebare: chiar ține infrastructura pasul cu cererea?

Premierul Robert Abela a respins ideea că vina ar fi a creșterii populației, spunând că de fapt schimbările climatice sunt cele care împing cererea de curent tot mai sus. Potrivit lui, vârful de consum a crescut cu aproape 80% în ultimul deceniu, de la 417 la 741 de megawați.

Deocamdată, în mai multe localități din Malta și Gozo, oamenii așteaptă din nou să li se aprindă luminile, iar cât va mai dura, rămâne de văzut.