Președintele american Donald Trump a anunțat, luni, că va intenta un proces de 15 miliarde de dolari împotriva ziarului The New York Times, pe care îl acuză de calomnie și defăimare, relatează CNN, citat de News.ro. Trump susține că publicația a devenit o „portavoce virtuală” a Partidului Democrat. Acțiunea vine după ce, săptămâna trecută, Trump amenințase că va da în judecată ziarul, în urma unor articole legate de o notă și un desen cu conotații sexuale, atribuite lui, care i-ar fi fost oferite finanțatorului Jeffrey Epstein în 2003. Trump și echipa sa au negat orice implicare în crearea acestora.

Într-o postare pe Truth Social, liderul de la Casa Albă a scris: „Astăzi, am marea onoare de a intenta un proces de 15 miliarde de dolari pentru calomnie și defăimare ziarului The New York Times”.

El a adăugat: „New York Times a avut voie să mintă, să mă calomnieze și să mă defăimeze în mod liber mult prea mult timp, iar asta se termină ACUM!”, acuzând totodată publicația de susținere a Kamalei Harris la alegerile din 2024.

Procesul va fi intentat în Florida, a precizat Trump, fără a oferi detalii suplimentare. În plângerea depusă la un tribunal federal din Tampa, avocații săi acuză The New York Times de un „model deliberat de reportaje false, răuvoitoare, defăimătoare și denigratoare” menite să submineze campania prezidențială și moștenirea sa.

Documentul menționează și alte procese intentate de echipa lui Trump împotriva unor instituții media precum ABC News și CBS News, încheiate cu despăgubiri de milioane de dolari, precum și o acțiune din iulie împotriva The Wall Street Journal. Atunci, un purtător de cuvânt al Dow Jones, compania-mamă a publicației, declara: „Avem încredere deplină în rigoarea și acuratețea reportajelor noastre și ne vom apăra cu fermitate împotriva oricărui proces”.

În noul dosar, avocații lui Trump afirmă că „prejudiciul adus reputației în acest caz se ridică la miliarde de dolari” și confirmă solicitarea de despăgubiri de cel puțin 15 miliarde de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#despagubiri #The New York Times #Trump

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.