Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Trump provoacă un nou scandal diplomatic, numind un „emisar special” pentru Groenlanda: „O vom face parte a SUA”

22 Dec. 2025, 22:47
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
22 Dec. 2025, 22:47 // În Lume //  Ana Panaguța

Președintele SUA, Donald Trump, a provocat un nou scandal diplomatic cu Danemarca după ce și-a numit un „emisar special” în Groenlanda, teritoriul autonom danez despre care a tot vorbit că vrea să-l anexeze, relatează antena3.ro.

Trump a anunțat, duminică, că Jeff Landry, guvernatorul republican al statului Louisana, va deveni emisarul special al SUA în Groenlanda. Groenlanda este o provincie semi-autonomă cu guvern local propriu, dar care nu este suverană și nu poate avea relații diplomatice cu alte state.

Guvernatorul Landry a scris pe Twitter că „este o onoare să servesc într-o poziție voluntară pentru a face Groenlanda parte a Statelor Unite”.

Anterior, șeful guvernului local din Groenlanda a spus că locuitorii insulei își vor decide ei înșiși propriul viitor și a spus că integritatea teritorială a Groenlandei trebuie respectată.

Decizia guvernului american a provocat din nou iritare la Copenahaga, iar guvernul danez a anunțat că intenționează să-l cheme pe ambasadorul american la explicații.

Obsesia lui Trump pentru Groenlanda

De la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie, Donald Trump și-a intensificat retorica imperialistă la adresa Danemarcei și Groenlandei, vorbind de interesul său pentru provincie și pentru locația sa strategică și bogățiile minerale.

Trump a șocat Danemarca mai ales în momentul în care a refuzat să excludă folosirea forței pentru a pune mâna pe insulă, în condițiile în care țara este un aliat NATO. Danemarca a avut, istoric, relații bune cu SUA.

Groenlanda, un teritoriu cu aproximativ 57.000 de locuitori, are o administrație semi-autonomă cu puteri mari. La fel ca orice astfel de teritorii autonome, Groenlanda nu are politică externă sau de apărare, acestea rămânând o prerogativă a guvernului central de la Copenhaga.

Deși majoritatea locuitorilor Groenlandei susțin o eventuală independență față de Danemarca, sondajele arată și o opoziție categorică față de alipirea la SUA.

Danemarca, iritată de gestul lui Trump

Șeful diplomației daneze, Lars Lokke Rasmussen, a descris numirea lui Landry drept „extrem de supărătoare” și a avertizat din nou guvernul american să respecte suveranitatea Danemarcei.

La rândul său, prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a spus că e dispus să coopereze cu SUA și cu alte țări, dar doar pe baza respectului mutual.

„Numirea unui emisar special nu schimbă nimic pentru noi. Noi ne decidem propriul viitor. Groenlanda aparține groenlandezilor, iar integritatea sa teritorială trebuie respectată”, a spus Nielsen.

Într-un mesaj pe rețelele sociale, și Trump a făcut o nouă declarație pe temă, spunând că Landry „înțelege cât de esențială este Groenlanda pentru securitatea noastră națională” și că va „avansa interesele SUA”.

Ce înseamnă numirea unui emisar în Groenlanda

Însemnătatea numirii este simbolică, politică și diplomatică – prin ea, SUA sugerează că insula este separată de Danemarca, dar și că un astfel de emisar va putea să o convingă să se rupă de țară pentru a se alătura SUA.

Astfel de emisari sunt deseori numiți informal, iar spre deosebire de diplomați oficiali nu sunt aprobat formal de țara gazdă. Landry și-a exprimat, în trecut, poziția favorabilă față de anexarea Groenlandei.

„Președintele Donald J. Trump are categoric dreptate! Trebuie să ne asigurăm că Groenlanda se alătură Statelor Unite. Ar fi GROZAV pentru ei și GROZAV pentru noi! Să o facem!”, scria guvernatorul.

El spune și că noua calitate nu-i va afecta poziția de guvernator și că va continua să o ocupe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!