Donald Trump a decis să trimită trei nave de război în largul coastelor Venezuelei cu scopul de a combate traficul de droguri, a anunţat un oficial american, pe fondul tensiunilor crescânde dintre cele două ţări.

În timp ce Washingtonul şi Caracasul sunt în conflict de ani de zile, această desfăşurare militară are loc într-un moment în care preşedintele american intensifică presiunea asupra omologului său venezuelean Nicolas Maduro, dublând la începutul lunii august la 50 de milioane de dolari recompensa oferită pentru orice informaţie care ar permite arestarea acestuia pentru trafic de droguri.

Cele trei distrugătoare cu rachete din clasa Aegis se îndreaptă spre apele din largul Venezuelei, a declarat pentru AFP acest oficial, sub anonimat. Potrivit mai multor publicaţii americane, administraţia Trump intenţionează, de asemenea, să trimită 4.000 de puşcaşi marini în regiunea Caraibelor, în apropierea coastelor venezuelene.

Donald Trump invocă lupta împotriva traficului de droguri pentru a justifica multe dintre politicile sale spectaculoase de la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie, de la impunerea de taxe vamale Mexicului până la valul de arestări brutale ale imigranţilor latino-americani consideraţi ilegali.

Guvernul american, care nu recunoaşte victoria larg contestată a lui Nicolas Maduro la ultimele alegeri prezidenţiale din Venezuela, îl acuză că este implicat într-o reţea internaţională de trafic de droguri.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a calificat marţi guvernul venezuelean drept „cartel narco-terorist”, iar pe Nicolas Maduro drept „şeful fugar al acestui cartel”.

Întrebată de presă despre posibilitatea desfăşurării de trupe americane în Venezuela, ea a afirmat că Donald Trump va recurge la „toate mijloacele” pentru a „împiedica drogurile să inunde ţara noastră”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După ce a calificat noua recompensă americană pentru arestarea sa drept „patetică” şi „o operaţiune grosolană de propagandă politică”, Nicolas Maduro a anunţat luni desfăşurarea a 4,5 milioane de miliţieni „pentru a asigura acoperirea întregului teritoriu” al Venezuelei.

Fondată de preşedintele Hugo Chavez, decedat, al cărui succesor este Nicolas Maduro, miliţia venezueleană este, potrivit surselor oficiale, compusă din cinci milioane de persoane, civili sau rezervişti, aflaţi sub comanda armatei.

#armata #Casa Alba #Trump

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.