Tulpina Delta și un nou an școlar în contextul pandemiei de COVID-19. Op-Ed de Ala Tocarciuc

„Anul școlar poate fi început și în condițiile creșterii noului val pandemic, determinat de varianta Delta. Pentru aceasta se cere multă responsabilitate de la liderii școlari și vaccinarea profesorilor, ca măsură de urgență primară. Copiii merită o școală prietenoasă și de calitate și în perioada pandemiei. Pierderea cunoștințelor poate fi un proces irecuperabil, în mod special pentru copiii claselor absolvente…”
–

Până la începutul anului școlar a rămas o lună de zile. Pregătirile pentru anul școlar sunt în plină derulare. Pentru o asigurare funcțională eficientă a școlilor se cere o evaluare holistică a riscurilor și întreprinderea măsurilor exhaustive pentru diminuarea lor.

Printre cele mai mari riscuri vizibile deja astăzi este prezența tulpinii Delta în țara noastră și potențialul ei mare de răspândire rapidă. Acest risc este amplificat în mod direct de nivelul redus de vaccinare printre cadrele didactice.

Este posibil, ca momentul începerii anului nou școlar să coincidă cu ascendența următorului val pandemic în Moldova.

Ce riscuri aduce varianta Delta copiilor?

Varianta Delta este cu 50% mai contagioasă, comparativ cu varianta Alfa, care, la rândul său, este cu 50% mai contagioasă comparativ cu varianta inițială a COVID-19. Potențialul ei de răspândire se amplifică exponențial și poate determina o creștere importantă și rapidă a numărului de cazuri noi, inclusiv printre copii. Primele simptome în caz de infectare cu varianta Delta apar în medie în 3-4 zile de la contact direct cu o persoană infectată. Persoana infectată poate fi asimptomatică, adică să nu știe că este contagioasă. Acest aspect poate favoriza răspândirea.

Copiii cu vârste de până la 12 ani nu pot fi vaccinați, deoarece nu este niciun vaccin aprobat încă. Deci, acest grup reprezintă un grup cu risc sporit pentru infectare cu varianta Delta. Acest risc va fi greu de controlat.

Partea bună aici ține de manifestările clinice ale bolii. Jumătate din copii infectați cu varianta Delta vor face o formă asimptomatică, dacă nu au alte comorbidități. O altă jumătate va avea simptomele bolii, dar nu atât de grave, ca să fie necesară spitalizarea. Copiii cu un nivel bun de sănătate vor trece mai ușor prin boală în caz de infectare cu varianta Delta. Aceste informații au fost colectate în țări, unde tulpina Delta este deja o tulpină dominantă și s-au înregistrat multe cazuri de îmbolnăvire printre copii.

Adulții, sau profesorii, care sunt deja vaccinați și au un grad de protecție asigurat – se pot infecta cu varianta Delta, dar nu vor face forma gravă a bolii. Toate vaccinurile aprobate la acest moment, asigură protecție maximă împotriva formei grave ale bolii.

Adulții, sau profesorii care nu sunt vaccinați, reprezintă un grup cu risc sporit de îmbolnăvire, inclusiv cu forme grave și spitalizări. Acest risc este unul îngrijorător.

Cum minimizăm riscurile în aceste condiții?

Dacă privim atent, avem două riscuri majore:

Riscul de a începe anul nou școlar în formă online de la 1 septembrie pentru toți elevii;
Riscul de a avea un număr mare de infectați odată cu începutul anului școlar cu prezență în clase.

Riscul de a începe anul nou școlar la distanță va avea impact sever asupra calității studiilor și actului educativ. Este deja al treilea an de studii afectat de pandemie. Urmările acestor evenimente sunt greu de evaluat, impactul lor pe termen lung poate fi dramatic. Valul nou pandemic va avea o durată medie de 3-6 luni ceia ce este echivalent cu un semestru de școală. Acest risc este dificil de atenuat cu măsuri specifice.

Riscul de a avea un număr mare de îmbolnăviri este un risc care poate fi diminuat cu măsuri specifice.

Printre măsurile specifice se pot înscrie:

Vaccinarea profesorilor în proporție de 100% până la începutul anului școlar;
Vaccinarea copiilor de la 12 ani în proporție de 100% până la începutul anului școlar;
Asigurarea măsurilor de supraveghere la intrare în școală: termometrie, dezinfectant, măști, după categorii de vârstă;
Setarea unui sistem de monitorizare, notificare și evidență a cazurilor de infectări;
Protocoale clare pentru efectuarea măsurilor antiepidemice, inclusiv dezinfectarea claselor și spațiilor închise.

Cea mai mare responsabilitate este pe umerii liderilor școlari, în special a celor care au în școli copii cu o sănătate fragilă, afecțiuni neurologice sau nu pot purta măști, din varia motive. Acești copii vor fi foarte mult expuși riscurilor infectărilor. Pentru ei posibil că va fi nevoie de un regim special de studii, desfășurat exclusiv în format online.

Se conturează un regim de studii hibrid

Copiii cu sănătate bună, vor frecventa clasele, respectând masurile de securitate biologică. Copiii cu sănătate fragilă, vor învăța online.

Se presupune, că va fi o migrațiune permanentă a copiilor din regim de clasă în regim online, deoarece unii copii vor trece prin boală și vor avea nevoie de izolare, chiar și în forme asimptomatice. Deci, ei vor putea învăța de acasă online pe parcurs la 14 zile. Alți copii vor rămâne în clase. Acest model hibrid va cere o schimbare de paradigma de la clasa tradițională.

Nu vor fi 5 clase de elevi din a șaptea, dar va fi un grup de 100 de elevi din anul șapte de studii. Din acest grup posibil vor fi 70 elevi cu frecventarea claselor, iar 30 vor învăța online. Din acei care vor învăța online, pot fi 15 elevi cu sănătate fragilă, care vor fi permanent pe online, iar 15 vor fi un flux migrator, care va depinde de numărul celor infectați.

Pentru a putea dirija așa un proces hibrid de studii este o condiție obligatorie – profesorii să fie vaccinați și protejați în proporție de 100% către începutul anului școlar.

Este foarte important să înțelegem că virusul va continua să facă variante noi, pentru că vrea să conviețuiască cu oamenii. Ceia ce scriem aici poate fi dat peste cap în următoarele luni de diverși factori, invizibili încă astăzi. Poate apărea o tulpină nouă, mai contagioasă și mai agresivă. Pot circula mai multe tulpini concomitent, inclusiv tulpini cu putere mare de neutralizare a anticorpilor.

Pot apărea factori noi, pe care astăzi nimeni încă nu-i cunoaște. Ce o să facem atunci? – O să ajustăm tacticile în conformitate cu situația creată. Criza pandemică va mai continua încă cel puțin 2-3 ani. Școlarizarea copiilor nu poate fi oprită din aceste cauze.

Anul școlar poate fi început și în condițiile creșterii noului val pandemic, determinat de varianta Delta. Pentru aceasta se cere multă responsabilitate de la liderii școlari și vaccinarea profesorilor, ca măsură de urgență primară. Copiii merită o școală prietenoasă și de calitate și în perioada pandemiei. Pierderea cunoștințelor poate fi un proces irecuperabil, în mod special pentru copiii claselor absolvente.

#tulpina Delta #Ala Tocarciuc #Covid

Prețul energiei electrice ar putea crește în următoarele luni, în contextul unei posibile majorări a tarifelor pe piața regională, avertizează ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Valul de caniculă care va duce la creșterea consumului de electricitate – în special din cauza utilizării masive a aparatelor de aer condiționat – ar putea declanșa o scumpire accelerată pe bursele din regiune.

Potrivit Bani.md, în cadrul unei emisiuni la TV8, Junghietu a subliniat că, până acum, Republica Moldova a beneficiat de tarife plafonate pentru energia electrică din România, menținute în jurul valorii de 400 RON/MWh. Situația se va schimba începând cu 1 iulie, când România va liberaliza complet piața electricității. Această decizie va duce la prețuri instabile, dictate de cerere și ofertă, ceea ce va genera un preț mai mare de achiziție a curentului.

„Dacă achiziționăm zilnic între 100 și 150 MW din România, o scumpire de doar 50 RON/MWh se resimte puternic. Dacă media de achiziție a fost recent în jur de 120–125 euro/MWh, toate deviațiile pozitive acumulate până acum vor fi cel mai probabil consumate în această vară”, a explicat ministrul.

Potrivit datelor oficiale, termocentralele moldovenești acoperă vara doar 2% din necesarul total de electricitate. Peste 45% din consum este acoperit prin contracte bilaterale cu România și Ucraina, în timp ce energia regenerabilă, în special solară și eoliană, furnizează în unele zile până la 30% din necesar. Restul energiei provine din importuri directe din România.

Deși în ultimii trei ani producția de energie regenerabilă a crescut de opt ori, Moldova nu dispune încă de capacități suficiente de stocare. Asta înseamnă că, în afara orelor de vârf, o parte considerabilă din energia verde se pierde.

În ceea ce privește piața gazelor naturale, ministrul Junghietu a declarat că prețurile ar putea fi revizuite abia în toamnă, după calcularea unei medii anuale ponderate. Deocamdată, prețurile sunt volatile, în special din cauza cererii mari din Ucraina, care își acoperă lipsa de producție afectată de atacuri armate prin importuri masive.

Pentru a evita un nou val de scumpiri, Moldova a stabilit un plafon de achiziție pentru gazele naturale valabil pentru anul gazier 2025–2026. Până la mijlocul lunii iunie, Energocom a achiziționat deja aproximativ 150 de milioane de metri cubi, echivalentul a 20% din necesarul estimat. Obiectivul este ca până la 1 octombrie, începutul noului an gazier, stocurile să fie completate integral.

În prezent, tariful la energia elecctrică este de 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizat de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.