Numărul de cazuri confirmate de infecție cu coronavirus la Moscova în șapte zile a crescut la 51 853. Potrivit surselor, acesta este numărul maxim de infecții de COVID-19 pe tot parcursul pandemiei.

În perioada 7-13 iunie, în capitala Rusiei au fost raportate 36.710 de persoane infectate.

În total, 5.316.826 de persoane, sau mai mult de 3,6% din populație, au fost infectate în toată Rusia. Rata incidenței, luând în considerare dimensiunea populației, a atins 10,6 cazuri pe zi pentru fiecare 100 de mii de locuitori – maxim din 11 februarie. Acum o săptămână, era egal cu opt.

Răspândirea coronavirusului, conform estimărilor, este în creștere timp de două săptămâni la rând. Acest lucru poate indica o majorare a procesului epidemic.

Recuperare

Numărul recuperărilor în Rusia este semnificativ mai mic decât numărul cazurilor depistate – doar 68.637 de persoane au fost vindecate în țară într-o săptămână (față de 64.889 în aceeași perioadă anterioară),reprezentând cea mai mare creștere din martie 2020.

În total, 4.869.972 infectați, sau 91,6%, s-au recuperat de la începutul pandemiei. Duminica trecută, rata recuperării a fost de 92,2%.

Numărul așa-numitelor cazuri active, adică pacienții care sunt tratați în prezent, continuă să crească rapid. În cursul săptămânii, a crescut cu 36.571 și a ajuns la 317.493 – cea mai mare incidență din 9 martie, potrivit datelor sediului central.

Focarele principale

Situația din Moscova, suburbiile Moscovei și Sankt Petersburg, principalele centre ale epidemiei din țară, continuă să se înrăutățească. Aceste trei regiuni au reprezentat 62,3% din toate infecțiile detectate în țară în ultima săptămână.

În regiunea Moscovei, în ultima zi, au fost înregistrate simultan 1.638 de cazuri de infecție – mai mult ca niciodată. Timp de șapte zile, 8.921 de cazuri au fost detectate în regiune, cu 53,2% mai mult decât o săptămână mai devreme.

La Sankt Petersburg, situația este mai stabilă, dar numărul cazurilor depistate este în creștere: duminică s-a știut că pentru prima dată de la 20 februarie au fost înregistrate peste oraș o mie de infectați. În această săptămână, 6 625 de cazuri au fost detectate în oraș, cu 10,4% mai mult decât săptămâna precedentă.

În alte regiuni ale Rusiei

Dacă săptămâna trecută un nou val al epidemiei a fost vizibil doar în anumite părți ale țării, atunci acest număr de cazuri confirmate a început să crească rapid aproape peste tot.

În Rusia Centrală, în șapte zile au fost detectate 69.695 de cazuri de infecție. Acesta este maximul de la începutul anului și imediat cu 39,3% mai mult decât în perioada similară anterioară.

În Orientul Îndepărtat Rus, indicatorii săptămânii trecute au fost depășiți cu 35%, în Siberia – cu 24,7%, în Ural – cu 21,1%. În partea europeană a țării (cu excepția Rusiei Centrale), excesul a variat de la 15% în districtul federal sudic până la 17% în Caucazul de Nord, conform calculelor TASS.

Restricții și revaccinare

Autoritățile răspund la agravarea situației prin înăsprirea măsurilor restrictive și introducerea vaccinării obligatorii în unele zone – până acum la nivel regional. Astfel de decizii au fost luate, în special, la Moscova, suburbiile Moscovei, Sankt Petersburg și alte entități constitutive ale Federației.

Creșterea incidenței este asociată în primul rând cu „nihilismul” rușilor în raport cu restricțiile actuale, precum și cu ratele scăzute de vaccinare: potrivit vicepremierului Federației Ruse Tatiana Golikova, până în prezent doar 16,1 milioane de oameni s-au vaccinat cu ambele doze în țară – mai puțin de un sfert din planul anunțat de autorități (68,6 milioane).

În plus, o campanie de revaccinare este deja planificată: după cum a explicat Golikova, într-o situație epidemiologică dificilă, celor care au fost deja vaccinați li se recomandă să repete vaccinarea nu după 12, ci după șase luni.

„La Moscova, noua tulpină reprezintă aproape 90% din noile cazuri de infecție. Un nivel mai ridicat de imunitate este necesar pentru a proteja populația împotriva acestei mutații”, a declarat primarul capitalei, Serghei Sobyanin.

Decizia de a efectua revaccinarea este asociată cu răspândirea rapidă în țara a așa-numitei tulpini indiene de coronavirus – mai agresivă, deși, așa cum cred experții, nu este mai periculoasă în ceea ce privește tabloul clinic.

De menționat că, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății, timp de câteva zile consecutiv, Republica Moldova înregistrează cel puțin câte un caz de import de COVID-19 din Rusia.

#COVID-19 #infectii #Rusia

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.