Andrei Fornea
pentru Agora.md

Maia Sandu a cedat presiunii publice și a grațiat mama cu cinci copii care a fost condamnată la opt ani de pușcărie pentru escrocherie. În semn de „mulțumire” pentru grațierea sa, femeia va ataca Republica Moldova la CtEDO. Asta a declarat avocatul acesteia la scurt timp după eliberare. Cazul îmi este cunoscut încă din octombrie 2020 dar, la fel ca toți, am evitat să-l comentez pentru că nu prea este la modă să criticăm mamele cu cinci copii, atât timp cât hoții de miliarde sunt în libertate. De exemplu, tații cu cinci copii condamnați la închisoare, nu prea au șansa să fie grațiați. Egalitatea de gen deocamdată se aplică doar la numirea în funcțiile publice, dar acesta e un alt subiect.

Comisia pentru Problemele Grațierii Persoanelor Condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova a refuzat să o recomande președintelui spre grațiere și au avut suficiente motive să facă asta. Persoana nici nu a întors datoria către partea vătămată, nici nu a vrut să-și recunoască vina. Nici la eliberare nu prea a vărsat multe lacrimi pe jos, nici mulțumiri nu a împărțit către cei care au eliberat-o, semn că așa și trebuia să fie. Despre bărbatul păgubit care așteaptă de ani buni să-i fie întorși cei peste 10.000 de euro, nu cred că are rost să vorbim. Pentru presă și politicienii care își fac capital politic pe seama acestui caz, asta contează mai puțin.

În opinia mea, adevărul este unul dur. În spatele calificării de „mama cu cinci copii” stă o escroacă care, pe lângă mulți păgubași, a mai jonglat și sistemul. Este suficient să răsfoiți cele 10 hotărâri ale instanțelor, ca să vedeți pentru ce a mai fost dată în judecată anterior, mult mai devreme de a avea atâția copii. Dacă ar fi să ne referim strict la cauza pentru care a fost condamnată, în special, să citim integral motivarea instanței, intrăm și în esența acestui personaj victimizat de liderii politici. Natalia a avut doar un copil când a comis infracțiunea. La scurt timp, a mai făcut patru, deși prin 2015 a divorțat și mereu s-a plâns că nu are bani. Știu că nu este nici etic şi nici la modă să ne dăm cu părerea pe subiectele personale, dar arătați-mi în Moldova o mamă care având atâtea procese de judecată și datorii de întors, face trei – patru copii. Despre divorțul „din acte” nu mai are sens să vorbim, pentru că este foarte probabil ca Spielberg sau Cameron să facă un film demn de premiile Oscar.

Ce facem cu celelalte mame din pușcării?

Să sperăm că această grațiere va educa persoana să nu mai comită infracțiuni și că aceasta va învăța din greșelile trecutului. Dar ce facem cu celelalte mame din pușcării? De exemplu, din cele 280 de femei condamnate la Penitenciarul Nr.7 Rusca, 40 de femei sunt mame cu trei sau mai mulți copii. Oare situația lor nu este la fel de dramatică? Și intuiția îmi spune că au mai puține păcate decât are Natalia. De cealaltă parte, dacă ne gândim că Ilan Șor a fost condamnat la doar șapte ani de pușcărie, iar această persoană la opt ani de pușcărie pentru o sumă de sute de ori mai mică, ne dăm seama că avem și o problemă de sistem și de aplicare inechitabilă a legii. Indiferent de numele persoanei, opt ani de pușcărie pentru o asemenea infracțiune este o perioadă prea mare și o pedeapsă incorectă.

Editorialul poate fi citit integral pe Agora.md.

#CtEDO #gratiere #Natalia Ursachi

Reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar va fi examinată de Parlament în prima lectură, în ședința plenară din 16 noiembrie. Proiectul prevede majorarea salariilor pentru peste 172.000 de angajați din sectorul bugetar, cu o creștere medie de 15,7%, începând cu 1 ianuarie 2027.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, pentru implementarea reformei vor fi necesare aproximativ 3,2 miliarde de lei, bani care urmează să fie prevăzuți în bugetul pentru anul viitor. Inițiativa urmărește reducerea inechităților salariale dintre angajații care ocupă funcții cu un nivel similar de complexitate, precum și crearea unui sistem mai transparent și sustenabil financiar. Un alt obiectiv este introducerea unor mecanisme clare de stimulare a performanței.

În cadrul proiectului noii legi a salarizării, leafa președintei Maia Sandu ar urma să crească de la 22.300 de lei la 55.000 de lei lunar, iar cea a deputaților de la 20.800 de lei la 45.900 de lei lunar.

Totodată, autoritățile propun reducerea diferenței dintre cele mai mici și cele mai mari salarii din sistemul bugetar. Raportul dintre acestea ar urma să ajungă la 1:10,5, comparativ cu situațiile actuale în care diferența poate atinge 1:26.

Deputații vor examina și Raportul Agenției Proprietății Publice privind administrarea și deetatizarea proprietății publice de stat în 2025, precum și Raportul Comisiei de anchetă instituită după scandalul salariile de la Moldatsa.

Pe agenda ședinței mai figurează modificarea criteriilor de atribuire a contractelor de achiziții publice pentru manualele școlare, prin reducerea ponderii minime a criteriului de preț, dar și proiectul de aderare a Republicii Moldova la Statutul Institutului Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA).

Ședința plenară a Parlamentului este programată pentru luni, 16 noiembrie, începând cu ora 10:00.