Andrei Fornea
pentru Agora.md

Maia Sandu a cedat presiunii publice și a grațiat mama cu cinci copii care a fost condamnată la opt ani de pușcărie pentru escrocherie. În semn de „mulțumire” pentru grațierea sa, femeia va ataca Republica Moldova la CtEDO. Asta a declarat avocatul acesteia la scurt timp după eliberare. Cazul îmi este cunoscut încă din octombrie 2020 dar, la fel ca toți, am evitat să-l comentez pentru că nu prea este la modă să criticăm mamele cu cinci copii, atât timp cât hoții de miliarde sunt în libertate. De exemplu, tații cu cinci copii condamnați la închisoare, nu prea au șansa să fie grațiați. Egalitatea de gen deocamdată se aplică doar la numirea în funcțiile publice, dar acesta e un alt subiect.

Comisia pentru Problemele Grațierii Persoanelor Condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova a refuzat să o recomande președintelui spre grațiere și au avut suficiente motive să facă asta. Persoana nici nu a întors datoria către partea vătămată, nici nu a vrut să-și recunoască vina. Nici la eliberare nu prea a vărsat multe lacrimi pe jos, nici mulțumiri nu a împărțit către cei care au eliberat-o, semn că așa și trebuia să fie. Despre bărbatul păgubit care așteaptă de ani buni să-i fie întorși cei peste 10.000 de euro, nu cred că are rost să vorbim. Pentru presă și politicienii care își fac capital politic pe seama acestui caz, asta contează mai puțin.

În opinia mea, adevărul este unul dur. În spatele calificării de „mama cu cinci copii” stă o escroacă care, pe lângă mulți păgubași, a mai jonglat și sistemul. Este suficient să răsfoiți cele 10 hotărâri ale instanțelor, ca să vedeți pentru ce a mai fost dată în judecată anterior, mult mai devreme de a avea atâția copii. Dacă ar fi să ne referim strict la cauza pentru care a fost condamnată, în special, să citim integral motivarea instanței, intrăm și în esența acestui personaj victimizat de liderii politici. Natalia a avut doar un copil când a comis infracțiunea. La scurt timp, a mai făcut patru, deși prin 2015 a divorțat și mereu s-a plâns că nu are bani. Știu că nu este nici etic şi nici la modă să ne dăm cu părerea pe subiectele personale, dar arătați-mi în Moldova o mamă care având atâtea procese de judecată și datorii de întors, face trei – patru copii. Despre divorțul „din acte” nu mai are sens să vorbim, pentru că este foarte probabil ca Spielberg sau Cameron să facă un film demn de premiile Oscar.

Ce facem cu celelalte mame din pușcării?

Să sperăm că această grațiere va educa persoana să nu mai comită infracțiuni și că aceasta va învăța din greșelile trecutului. Dar ce facem cu celelalte mame din pușcării? De exemplu, din cele 280 de femei condamnate la Penitenciarul Nr.7 Rusca, 40 de femei sunt mame cu trei sau mai mulți copii. Oare situația lor nu este la fel de dramatică? Și intuiția îmi spune că au mai puține păcate decât are Natalia. De cealaltă parte, dacă ne gândim că Ilan Șor a fost condamnat la doar șapte ani de pușcărie, iar această persoană la opt ani de pușcărie pentru o sumă de sute de ori mai mică, ne dăm seama că avem și o problemă de sistem și de aplicare inechitabilă a legii. Indiferent de numele persoanei, opt ani de pușcărie pentru o asemenea infracțiune este o perioadă prea mare și o pedeapsă incorectă.

Editorialul poate fi citit integral pe Agora.md.

#CtEDO #gratiere #Natalia Ursachi

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.