Guvernul turc a interzis operaţiile de cezariană planificate în centrele medicale private. Ordinul, publicat luni, 21 aprilie curent, în Monitorul Oficial al Turciei, a provocat indignare în întreaga ţară. Primele proteste împotriva noului regulament au avut loc la Istanbul şi Ankara luni seara, scrie antena3.ro.

Ministerul Sănătăţii din guvernul islamic conservator al preşedintelui Recep Tayyip Erdoan a lansat, în urmă cu câteva luni, o campanie împotriva operaţiilor de cezariană. Planul prevede că reducerea naşterilor prin cezariană are scopul de a „promova naşterile normale şi de a menţine creşterea populaţiei la un nivel sustenabil”.

Preşedintele Erdogan a declarat 2025 Anul Familiei, iar creşterea natalităţii este un obiectiv declarat. În timp ce femeile pot rămâne din nou însărcinate destul de repede după o naştere vaginală, se recomandă o perioadă mai lungă de recuperare după o operaţie de cezariană.

Dr. Ayşegül Ateş Tarla, membru în Comitetul Central al Asociaţiei Medicale din Turcia (TTB), a declarat că guvernul încearcă din toate puterile să stimuleze creşterea populaţiei şi, prin aceasta, pune o mare presiune asupra femeilor. Ea a spus că regulamentul lasă impresia că femeile aleg cu uşurinţă operaţiile de cezariană. Centrele private de sănătate sunt mici clinici care sunt răspândite în toată Turcia, dar mai ales în oraşe.

Turcia are cea mai mare rată de naşteri prin cezariană din cele 38 de ţări membre ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), conform ultimelor date disponibile din 2021. Potrivit World Population Review, în 2021 s-au înregistrat 584 de astfel de proceduri la fiecare 1000 de bebeluşi născuţi vii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#natalitate #operație cezariană #turcia

Un cetățean al Republicii Moldova, în vârstă de 32 de ani, a fost condamnat la închisoare pe viață de Tribunalul Orășenesc din Moscova, fiind găsit vinovat de uciderea cu cruzime a unei femei și a unei fetițe de nouă ani. Dubla crimă a fost comisă în februarie 2015, într-un penthouse de lux din capitala Rusiei.

Potrivit presei ruse, este vorba despre Alexei Melniciuk, programator de profesie, care venise la Moscova pentru a munci. Conform versiunii acuzării, în noaptea de 14 februarie 2015, acesta ar fi pătruns în locuință prin acoperiș, intenționând să fure bunuri de valoare.

Ajuns în apartament, bărbatul ar fi ucis-o pe proprietară, Victoria, iar ulterior pe fetița de nouă ani, Nină, pentru a elimina martorii. După ce a sustras bani și bijuterii, acesta ar fi făcut duș, ar fi încercat să șteargă urmele de sânge și ar fi plecat în Republica Moldova. Ulterior, s-ar fi întors în Rusia, unde a locuit în apropiere de Kostroma, până la reținerea sa, în toamna anului 2025.

Un nevinovat a stat 18 luni în arest

Ancheta inițială a fost marcată de erori, iar în ziua crimei a fost reținut, în calitate de suspect, partenerul victimei, un om de afaceri de 51 de ani din Armenia, pe nume Khoren Kazarian. Acesta a petrecut 18 luni în arest preventiv și arest la domiciliu, deși, potrivit publicației ruse, împotriva sa nu existau probe concludente. Ulterior, urmărirea penală a fost încetată din lipsă de dovezi.

Criminalul, identificat după amprente

Alexei Melniciuk a fost identificat abia după mai bine de zece ani, în urma unei potriviri a amprentelor digitale. O urmă lăsată pe o comodă din penthouse a coincis cu datele sale dactiloscopice, înregistrate după ce fusese reținut pentru o încălcare a legislației migraționale în regiunea Kostroma.

În timpul anchetei și al procesului, bărbatul și-ar fi schimbat de mai multe ori declarațiile, încercând inclusiv să invoce existența unui complice sau legitima apărare. În ultimul său cuvânt în fața instanței, Melniciuk și-a cerut scuze de la Khoren Kazarian, a declarat că regretă faptele și a solicitat să nu fie condamnat la detenție pe viață.

Instanța a respins solicitarea și l-a condamnat la închisoare pe viață, într-un penitenciar de regim special.