Turismul în Republica Moldova se recuperează tot mai mult de pe urma pandemiei. În acest an, evoluția se datorează exclusiv turismului intern și pensiunilor, a explicat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

„Datele din ultimii cinci ani arată că majoritatea moldovenilor pleacă la odihnă în Turcia – 38,6%. Pe locul II este Bulgaria – 22%, pe locul III Egipt – 11,1% și pe locul IV România – 10%. Aceste țări i-au peste 80% din cota turiștilor care merg oficial. Dacă luăm neoficial, în cercetarea noastră pe primul loc se află detașat Ucraina. Dacă ne uităm la cei care vin în Republica Moldova, atunci pe primul loc vin din România – 27%, pe locul II vin din Federația Rusă – 10%, apoi urmează Ucraina, Polonia, Austria etc”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui Ioniță, dacă în 2017, o agenție de turism din Republica Moldova câștiga de pe urma unui moldovean plecat peste hotare în vacanță 7500 de lei, după 2020, încasările au ajuns la aproape 10 mii de lei. În cazul turiștilor străini, dacă plăteau în aceiași perioadă vreo 4 mii de lei, acum indicele a coborât la 1000 de lei. De asemenea, încasările medii ale agențiilor de turism au scăzut de la 3500 de lei la aproape 1500 de lei și pentru moldovenii care se odihnesc în Republica Moldova.

Republica Moldova a înregistrat peste 424 de mii de turiști, dintre care aproape 103 mii au promovat turismul intern, ceea ce este cu 50% mai mult decât recordul stabilit în 2020.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agentie de turism #turism #Veaceslav Ionita

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.