După turul doi al scrutinului electoral din Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia, din cele 17 circumscripții electorale, (în 11 urma să se desfășoare turul doi, iar în 6 – alegeri repetate), unde urma să se aleagă „deputatul local”, în cadrul Adunării Naționale, Comisia Electorală din regiune a validat scrutinul.

Este vorba de:

Nicolai Dudoglo – candidat independent
Victor Petrov – candidat independent
Alexandr Tarnavski – candidat independent
Ivan Dimitroglo – Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS)
Nicolai Ivanciuc – candidat independent
Gheorghi Leiciu – candidat independent
Piotr Fazlî – BECS
Grigorii Cadîn – candidat independent
Grigori Diulgher – candidat independent
Vadim Cîsa – candidat independent
Mihail Popov – BECS
Nicolai Uzun – candidat independent
Svetlana Diuvenji – candidat independent
Demian Caraseni – candidat independent
Serghei Zaharia – candidat independent
Valeriu Manastîrlî – candidat independent
Ruslan Unilovschi – candidat independent.

Astfel, BECS a mai obținut trei mandate de „deputați locali” în cadrul Adunării Populare din Găgăuzia în turul doi, pe lângă cele 6 câștigate în primul tur. Respectiv, comuniștii și socialiștii nu au aobținut majoritatea, așa cum „visa” și promitea Igor Dodon.

Potrivit Comisiei Electorale din regiune, alegeri repetate s-au desfășurat în următoarele circumscripții electorale: Circumscripția electorală Comrat nr.2, nr.3, Vulcănești nr.10, Beșalma nr.13, Kongaz nr.27, nr.28, din cauza prezenței slabe la urnele de vot în primul tur al scrutinului, iar în alte 11 – turul doi.

Precizăm că, ieri, 3 octombrie, în UTA Găgăuzia s-a desfășurat alegeri „parlamentare” turul doi în 17 circumscripții electorale, după ce, la 19 septembrie, în cadrul scrutinului ordinar au fost aleși deputați locali doar în 18 circumscripții.

Rezultat „bun” sau „slab”? Câți candidați ai PSRM și PCRM au obținut victorie la scrutinul de duminică din Găgăuzia

#alegeri #circumscriptie #Gagauzia

Candidată pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară în 2036, 2040 sau 2044, Germania și-a exprimat sprijinul pentru candidatura orașului Munchen, o propunere puternică susținută de populația locală, sperând să valorifice prestigiul capitalei bavareze pentru a convinge Comitetul Internațional Olimpic (CIO), scrie Agerpres.

Ca semn al implicării și sprijinului la cele mai înalte niveluri ale guvernului, președintele Frank-Walter Steinmeier a fost cel care a deschis plicul care conținea numele câștigătorului competiției interne dintre cele două candidaturi germane rămase, Munchen și Koln.

În cele din urmă, capitala Bavariei a reușit să convingă majoritatea absolută a membrilor Comitetului Olimpic German (DOSB), care au fost chemați să voteze sâmbătă.

„Germania are un candidat. Orașul Munchen ne va reprezenta în această cursă. (…) Mergem mai departe cu curaj: Germania este capabilă să organizeze Jocurile Olimpice”, a reacționat cancelarul Friedrich Merz.

Germania a găzduit Jocurile Olimpice de trei ori: ediția de iarnă a anului 1936, la Garmisch-Partenkirchen și cea de vară în același an la Berlin, ambele fiind folosite în scopuri propagandistice de Germania nazistă. În 1972, Munchen a găzduit evenimentul global, care a fost marcat în mod notabil de atacul asupra delegației israeliene din Satul Olimpic, soldat cu moartea a 11 membri ai acesteia.

După 1972, Germania a făcut șapte încercări nereușite, cu eșecuri la diferite niveluri (voturi la sesiunile CIO, respingerea candidaturii de către organismul olimpic sau obstacole în cadrul referendumului).

Candidatura Munchenului este centrată în jurul Parcului Olimpic din partea de nord a orașului, o moștenire tangibilă a Jocurilor Olimpice din 1972, adesea citată ca exemplu, precum și a centrului orașului și a zonei metropolitane înconjurătoare.

Cu zece zile înainte de decizia DOSB, Munchenul obținuse două candidaturi consecutive: pentru a găzdui finalei Ligii Campionilor din 2028 pe Allianz Arena, pentru a treia oară după 2012 și 2025, și Campionatele Mondiale de Atletism din 2031, sportul olimpic numărul unu, la Olympiastadion, demonstrându-și atractivitatea și prestigiul internațional.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, Munchen a devenit primul oraș care a depășit obstacolul referendumului care a dus la eșecul mai multor candidaturi germane în trecutul recent (Munchen pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, Hamburg pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024, printre altele).

Cu o prezență la vot de 42%, două treimi dintre locuitorii din Munchen (66,4%) au votat în favoarea proiectului, încurajați de succesul popular al Jocurilor Europene Multisport din 2022. Doar Koln și celelalte 16 orașe din proiectul Rin-Ruhr au obținut un sprijin similar la referendum (66%, cu o prezență medie la vot de 32%).

Munchenul și DOSB vor continua acum faza de dialog continuu cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO), ceea ce va duce la o selecție inițială în martie 2027. Aceasta va trece apoi la o fază de dialog strategic, în timpul căreia candidaturile selectate vor fi evaluate mai atent, iar potențialele orașe gazdă vor fi vizitate de o delegație a CIO.

La sfârșitul anului 2028, CIO va desemna una sau mai multe „gazde preferate”, care vor trebui să ofere o serie de garanții. O decizie finală va fi luată apoi la mijlocul anului 2029, în cadrul unei sesiuni a CIO.

Datorită rotației continentale, se așteaptă ca Jocurile Olimpice din 2036 să revină în Asia: Turcia, India, Qatar și Coreea de Sud sunt în cursă, chiar dacă CIO a anunțat în urmă cu doi ani că există „un număr de două cifre de părți interesate de 2036 și 2040.