Mai mulți hackeri care efectuează atacuri cibernetice împotriva Rusiei au primit premii de la armata ucraineană. Practica anumitor state de a încuraja hackerii civili este însă una care ridică semne de întrebare și arată felul în care se schimbă tacticile războiului modern, scrie BBC.

Gruparea de hackeri „One Fist” a furat date de la firme militare ruse și a spart sistemele camerelor video pentru a spiona trupele. Atacurile de tipul acesta sunt un semn controversat al modului în care se schimbă războiul modern. Unul dintre hackeri, numit „Voltage”, a coordonat atacuri cibernetice din casa lui din SUA.

Numele său real este Kristopher Kortright și este un IT-ist din Michigan. Bărbatul de 53 de ani a declarat pentru BBC că este încântat că eforturile sale pentru Ucraina au fost recunoscute oficial cu un certificat de recunoștință. One Fist este format din hackeri din opt țări diferite, inclusiv Marea Britanie, SUA și Polonia. Ei au lansat colectiv zeci de atacuri cibernetice – sărbătorind fiecare lovitură pe rețelele sociale.

Hackerii au primit certificate de recunoștință de la armata Ucrainei

Certificatele de recunoștință le-au fost trimise tuturor pentru „o contribuție semnificativă la dezvoltarea și întreținerea activităților vitale ale armatei”. Acestea au fost semnate de comandantul Forțelor de asalt aerian ale Ucrainei. De la începutul conflictului, Ucraina a încurajat hackerii voluntari să atace ținte rusești. Dar trimiterea de premii oficiale civililor străini este văzută ca o mișcare și mai controversată și ca un semn al vremurilor în schimbare.

Deși multe națiuni, inclusiv Marea Britanie și SUA, au sisteme oficiale de acordare a unor recompense pentru hacking-ul etic, aceasta ar fi prima dată când o țară acordă hackerilor premii pentru atacuri rău intenționate și posibil criminale. În octombrie, ca răspuns la creșterea numărului de hackeri justițiari în Ucraina și în conflictul din Gaza, Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) a avertizat împotriva folosirii și încurajării hackerilor civili. A publicat linii directoare pentru a consolida moralitatea regulilor de război stabilite în Convențiile de la Geneva existente.

De ce sunt problematice premiile acordate hackerilor

Dr. Lukasz Olejnik, autorul cărții „Philosophy of Cyber-security”, a declarat că premiile Ucrainei pentru hackerii străini sunt potențial problematice. „Acordarea de premii poate estompa și mai mult liniile dintre combatanți și civili și chiar poate submina apelul recent al CICR de a limita și pune capăt implicării civililor în operațiunile de luptă. Pe termen lung, o astfel de eroziune este periculoasă”, a spus el.

Dr. Olejnik a mai spus că este un „testament al vremurilor noastre” faptul că cibernetica este acum considerată un domeniu de operațiuni și că oricine se poate alătura luptei online. Kristopher a început să pirateze Rusia când a lansat invazia la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, și spune că s-a dedicat cauzei și a sacrificat multe. „Mi-am pierdut slujba făcând asta și mi-am cheltuit toate economiile vieții în căutarea unei victorii pentru Ucraina”, a spus el de la biroul său de acasă. „Acest premiu îmi întărește moralul”, a spus el. Premiile nu precizează care atacuri cibernetice au fost cele mai utile, dar Voltage are în minte trei candidați.

Ce atacuri cibernetice au fost puse la cale de hackerii justițiari pentru a ajuta Ucraina

La începutul invaziei din 2022, One Fist a petrecut luni de zile cartografiind locațiile fizice și cibernetice ale sute de camere CCTV vizibile public din Ucraina. S-a descoperit că forțele ruse le foloseau pentru a monitoriza trupele, așa că echipa sa a ajutat la oprirea camerelor. În schimb, One Fist a fost cel care a spart camerele din Crimeea ocupată pentru a cataloga tancurile și echipamentele rusești mutate peste podul Kerci. One Fist a spart sistemele camerelor de supraveghere rusești pentru a permite Ucrainei să urmărească transportul de echipamente. Și cel mai recent atac, în ianuarie, Kristopher și alții au piratat cu succes un producător de arme rus proeminent și au furat 100 de gigaocteți de date private, ceea ce a dus la o sărbătoare publică din partea autorităților ucrainene.

„Ansamblul de informații transferate către Ministerul Apărării al Ucrainei conține desene, specificații, brevete, software care se referă atât la dezvoltări militare existente, cât și la cele în lucru”, se arată în anunț.

Ucraina a adăugat că datele furate au fost o „lovitură semnificativă” pentru Moscova și au o valoare de 1,5 miliarde de dolari, deși nu a spus cum a fost calculată această cifră. Conflictul din Ucraina a provocat o creștere a activității cibernetice, mai ales din partea susținătorilor Ucrainei. Grupuri precum Anonymous au vizat Rusia cu hack-uri perturbatoare și de nivel scăzut, pe care Rusia le-a îndepărtat în mare măsură. În unele cazuri, posturile de televiziune și radio au fost atacate, iar site-urile de știri au fost blocate. Și autoritățile ruse au fost acuzate că lucrează cu grupuri de hacking justițiar, precum Killnet, pentru a ataca Ucraina, dar nu au recunoscut niciodată că au vreo relație cu aceste grupări.

Hackerii de la One Fist colaborează cu Ucraina pentru a alege ținte rusești

Cea mai mare parte a activității de hacking justițiar, de ambele părți, s-a risipit după primul an, pe măsură ce războiul a început. Dar One Fist a continuat să atace Rusia și a lucrat din ce în ce mai strâns cu forțele ucrainene la alegerea țintelor. Emily Taylor, directorul executiv al Oxford Information Labs și editor al revistei Chatham House Cyber Policy, este de acord că premiile pentru hacking sunt un moment important care ar putea schimba gândirea despre modul în care voluntarii cibernetici sunt folosiți în conflicte.

„Guvernele descurajează, de obicei, actorii nestatali să întreprindă acțiuni directe în domeniul cibernetic, de teama escaladării sau a consecințelor neintenționate, dar timpul de război este adesea o perioadă de inovații tehnologice extraordinare, iar invazia Ucrainei nu face excepție”, a spus ea. „Uneori, aceste evenimente forțează o reconsiderare a problemelor care au fost anterior tabu”, a mai spus Taylor.

Kristopher spune că echipa sa a construit o relație puternică cu armata ucraineană. „Ei ne trimit idei și noi le trimitem opțiuni, dar nu ne oferă niciodată ajutor sau finanțare, deoarece cred că ar depăși un fel de limită”, a spus el. Kristopher recunoaște că primirea de premii militare este controversată, dar este hotărât să continue să pirateze pentru Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#hackeri #Rusia #Ucraina

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.