Consiliul Uniunii Europene a adoptat o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace (EPF) în sprijinul Forțelor Armate ale Republicii Moldova cu obiectivul de a consolida securitatea națională, stabilitatea și reziliența în sectorul apărării, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Măsura adoptată are o valoare de 41 de milioane de euro pe o perioadă de 40 de luni și va finanța furnizarea de echipamente neletale în următoarele domenii: mobilitate, supraveghere aeriană, război electronic și echipamente logistice.

Bazându-se pe sprijinul anterior acordat de EPF, măsura de asistență are ca scop să permită forțelor armate ale Republicii Moldova să își sporească eficacitatea operațională, să accelereze conformitatea cu standardele UE și interoperabilitatea și, astfel, să protejeze mai bine civilii în situații de criză și de urgență.

De asemenea, aceasta vizează consolidarea capacităților Republicii Moldova în ceea ce privește participarea sa la misiunile și operațiunile militare ale UE în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC).

Măsura a fost solicitată de Republica Moldova la 5 februarie 2023 și va completa alte măsuri de asistență adoptate în mai 2023, iunie 2022 și decembrie 2021, mai arată sursa citată.

“UE se angajează să ofere tot sprijinul relevant pentru Republica Moldova în abordarea provocărilor cu care se confruntă ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și să consolideze reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei”, transmite Consiliul UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#armata #UE

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.