În iulie 2025, exportatorii ucraineni de metal uzat au reluat livrările către regiunea transnistreană, după o întrerupere de un an, potrivit datelor Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, tansmite Obozrevatel.com.

”Conform documentelor vamale, compania ucraineană „D-Kamet” SRL a expediat, prin punctul vamal „Nistru”, loturi de fier vechi către Uzina Metalurgică Moldovenească (UMM) din Rîbnița, controlată de ruși. Oficial, țara de destinație este indicată Republica Moldova, însă punctul final al livrărilor este gara din Rîbnița, situată în regiunea transnistreană.

Reluarea exportului are loc pe fondul unui deficit strategic de metal uzat în Ucraina, cauzat de distrugerea unor uzine și pierderea controlului asupra regiunilor industriale din sud și est, după invazia rusă. În ciuda acestui deficit, exporturile de materie primă au crescut vizibil”, scrie sursa citată.

În august 2024, aceeași companie a expediat pentru prima dată, de la începutul războiului, 276 de tone de fier vechi către UMM.

În mai 2018, Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei a introdus sancțiuni împotriva mai multor entități implicate în agresiunea rusă, inclusiv împotriva Uzinei Metalurgice Moldovenești. Totuși, în martie 2019, întreprinderea a fost scoasă de pe lista sancțiunilor, fără explicații oficiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Rîbnița #Ucraina #uzina metalurgică

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.