Ucraina a trimis peste 38 de tone de sârmă ghimpată în Lituania, ţara baltică din UE care s-a confruntat cu mii de treceri ilegale ale frontierei din ţara vecină Belarus. Livrarea de ajutor umanitar este menită să ajute Lituania să asigure securitatea frontierei sale, a precizat joi serviciul ucrainean de protecţie civilă. Încă două transporturi vor urma, potrivit comunicatului.

De săptămâni Lituania se luptă cu un aflux în creştere de migranţi, în special din Orientul Mijlociu, dinspre frontiera sa cu Belarus. De aceea, autorităţile de la Vilnius vor să monteze un gard de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei de 700 km.

Numai în acest an, potrivit propriilor statistici, Lituania a contabilizat peste 4.000 de treceri ilegale ale frontierei.

Liderul belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat la sfârşitul lui mai că Minskul nu-i va mai împiedica pe migranţi să se deplaseze în UE. Aceasta a fost reacţia liderului belarus în vârstă de 66 de ani la înăsprirea sancţiunilor occidentale împotriva fostei republici sovietice, care este izolată de Occident.

Între timp, guvernul lituanian vrea să dea armatei mai multe atribuţii la frontiere. Un decret cu acest efect urmează a fi semnat de preşedintele Gitanas Nauseda, a relatat agenţia de ştiri BNS.

Potrivit decretului, soldaţii vor putea să controleze oamenii şi autovehiculele mai uşor şi să aresteze persoanele care le ignoră instrucţiunile.

Potrivit informaţiilor furnizate joi de poliţia de frontieră, unsprezece migranţi au fost întorşi de la frontiera cu Belarus în ultimele 24 de ore.

#Lituania #migranti #sarma ghimpata #Ucraina

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.