Ucraina este aproape de a fi autosuficientă în privinţa gazelor pentru 2024 şi ar putea relua exporturile de electricitate în primăvară, a anunţat joi ministrul ucrainean al Energiei, German Galushchenko, într-un interviu acordat Reuters.

Din 2015 Ucraina nu a cumpărat gaze din Rusia, importând din statele membre UE şi majorându-şi propria producţie.

„Suntem aproape de a nu mai avea nevoie să importăm gaze. Este o realitate că vom ajunge anul acesta la un echilibru zero în privinţa gazelor. Dar este important să realizăm că a scăzut semnificativ consumul nostru de gaze. Multe vor depinde de modul în care se vor dezvolta industria şi economia. Astăzi există o creştere a producţiei şi există potenţial pentru un avans suplimentar”, a declarat Galushchenko.

În 2021, Ucraina a consumat aproximativ 27 miliarde metri cubi (bcm) de gaze, fiind unul dintre cei mai mari utilizatori europeni de combustibil înaintea războiului cu Rusia. Dar economia s-a contractat cu aproximativ o treime în 2022 deoarece sectoarele industriale şi-au redus sau oprit producţia din cauza riscurilor de securitate, a perturbării exporturilor şi a prăbuşirii lanţurilor de aprovizionare.

Galushchenko a anunţat că în 2023 consumul a scăzut la aproximativ 19 bcm. Compania de stat Naftogaz estima luna trecută că producţia de gaze naturale a ţării a crescut cu 7% în 2023, acelaşi avans fiind previzionat pentru acest an.

Ucraina încă nu a raportat cât gaz a produs în 2023, dar a majorat prognozele privind producţia la aproximativ 19,1 bcm, comparativ cu 18,5 bcm în 2022.

De asemenea, Galushchenko a declarat că Ucraina ar putea relua exporturile semnificative de energie în această primăvară, pe fondul consumului mai redus.

În plus, cea mai mare companie din domeniul gazelor din Ucraina, Naftogaz, a anunțat faptul că intenţionează să încheie noi acorduri cu traderii străini pentru a creşte cantităţile de gaze naturale depozitate la facilităţile subterane din Ucraina.

Prezent la Forumul de la Davos, Oleksiy Chernyshov, directorul general de la Naftogaz,a spus că poartă discuţii cu mai multe companii germane din energie, inclusiv cu RWE şi Uniper, şi de asemenea intenţionează să facă o vizită în Germania, în luna martie, pentru a-şi prezenta oferta clienţilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#electricitate #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.