Discuțiile despre escaladarea situației din Donbas s-au întețit pe 26 martie, când în apropierea localității Șumî au murit patru militari ucraineni, iar doi au fost răniți. În același context, Ucraina a prezentat „formatului Normandiei” un nou proiect al așa-numitelor clustere pentru dezvoltarea unei foi de parcurs în rezolvarea conflictului din Donbass.

La sfârșitul anului trecut, Paris și Berlin au propus dezasamblarea „pachetului de măsuri pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk” în elemente separate (adică clustere) și de acord asupra fiecăruia dintre ele. Proiectul franco-german „Clustere cheie pentru implementarea acordurilor de la Minsk” a fost prezentat în noiembrie.

Ultimele amendamente rusești pentru document au sosit la mijlocul lunii februarie, iar Kievul era de așteptat să reacționeze la acestea.

Noul plan ucrainean este prima înregistrare documentară a poziției Kievului cu privire la schimbarea acordurilor de la Minsk. Astfel, Ucraina insistă ca, controlul deplin asupra frontierei cu Rusia să fie restabilit înainte de alegerile locale din teritoriile necontrolate. În ediția anterioară ucraineană de clustere, aceste procese erau paralele.

Kievul propune ca patrulele comune ale Gărzii Naționale din Ucraina și cetățenii ucraineni din teritorii necontrolate să mențină ordinea înainte de alegeri.

De asemenea, potrivit presei ruse, Kievul își fixează poziția dură în ceea ce privește reforma constituțională cuprinsă în „Pachetul de măsuri”. Rusia consideră că proiectul de reformă trebuie coordonat cu Donețk și Lugansk, la care se opune Ucraina. În plus, Kievul solicită să aprobe viitoarea „foaie de parcurs” pentru soluționarea conflictului exclusiv în „formatul Normandiei” și nu în grupul de contact, așa cum dorește Moscova.

#formatul Normandiei #Kiev #Donbas #Ucraina

Miniștrii de externe ai UE au respins solicitările inițiate de Spania, Irlanda și Slovenia de a pune capăt acordurilor comerciale preferențiale cu Israelul, în contextul acuzațiilor de crime de război, evidențiind divergențele persistente din cadrul blocului cu privire la Orientul Mijlociu, transmite mediafax.ro.

Totuși, șefa diplomației UE, Kaja Kallas a precizat că vor avea loc discuții suplimentare, inclusiv examinarea unei propuneri a Franței și Suediei de a impune tarife vamale asupra mărfurilor provenite din așezările israeliene din teritoriile palestiniene ocupate, potrivit Euronews.

„Nu putem pierde din vedere Gaza și Cisiordania”, le-a spus Kallas jurnaliștilor în cadrul unei conferințe de presă.

Înaintea reuniunii de marți de la Luxemburg, guvernele Spaniei, Irlandei și Sloveniei au făcut apel la UE să „își asume responsabilitatea morală și politică și să apere valorile fundamentale care stau la baza proiectului european încă de la înființarea sa”.

Guvernele trag un semnal de alarmă cu privire la situația din Gaza și Cisiordania, în contextul actelor de agresiune continuate de Israel.

„Condițiile din Gaza sunt insuportabile, marcate de încălcări continue ale acordului de încetare a focului și de intrarea clar insuficientă a ajutorului umanitar în Fâșie”, se menționează în scrisoarea adresată lui Kallas.

„Situația din Cisiordania se deteriorează rapid, cu o escaladare a violenței împotriva palestinienilor: coloniștii radicali acționează în impunitate”, se adaugă în scrisoare, referindu-se la ceea ce a fost descris ca „decese intolerabile” ale palestinienilor.

Kallas a afirmat că propunerile nu beneficiază de un sprijin suficient din partea statelor membre, pozițiile acestora rămânând neschimbate în ceea ce privește susținerea unei suspendări totale sau parțiale a Acordului de asociere UE-Israel.

Ar fi nevoie de sprijinul unanim ale statelor UE pentru o suspendare totală a acordului

O suspendare totală ar necesita sprijinul unanim al tuturor celor 27 de state membre, în timp ce o suspendare parțială ar necesita o majoritate calificată, reprezentând cel puțin 55 % din statele membre și 65 % din populația UE.

Rezultatul era de așteptat, întrucât se preconiza că mai multe state membre importante, printre care Germania și Italia, nu vor susține astfel de măsuri.

Germania a criticat campania militară a Israelului în Gaza și Cisiordania

În același timp, o serie de țări din UE, inclusiv Germania, au criticat continuarea campaniei militare a Israelului în regiune, precum și recentele evoluții legislative din Knesset, parlamentul unicameral al Israelului.

Un purtător de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz a declarat că acesta și-a „exprimat profunda îngrijorare cu privire la evoluțiile din teritoriile palestiniene” din ultimele zile.

„Nu trebuie să existe o anexare parțială de facto a Cisiordaniei”, a spus purtătorul de cuvânt, citându-l pe Merz, care i-a transmis acest mesaj prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu în timpul unei convorbiri telefonice.

Kallas a declarat că va înainta propunerea Suediei și Franței privind produsele provenite din colonii comisarului UE pentru comerț, Maroš Šefčovič, în zilele următoare, pe motiv că așezările nu intră în sfera de aplicare a Acordului de asociere.