Tehnicile de amplasare a drumurilor de acces către podul peste râul Nistru din preajma localității Cosăuţi (Moldova) și orașul Yampil (Ucraina) ce urmează să fie construit, au fost discutate astăzi în cadrul unei ședințe cu reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii. Astfel, potrivit responsabililor Administrației de Stat a Drumurilor, în prezent, se elaborează studiul de fezabilitate în vederea stabilirii poziției amplasării podului rutier transfrontalier peste râul Nistru, inclusiv a drumurilor de acces către acesta.

Drumul de acces cu o lungime de circa cinci km este preconizat în preajma localităților Cosăuți și Iorjnița, ajungând spre drumul de ocolire al municipiului Soroca.

Acest drum va asigura conexiunea dintre podul peste Nistru cu drumul național R14.1 R14 – Cosăuți – frontiera cu Ucraina și va fi construit din mijloacele financiare ale Republicii Moldova.

Podul peste râul Nistru, situat între localitatea Cosăuți din raionul Soroca și orașul Yampil (Ucraina) va avea o lungime de circa 362 metri și va asigura un coridor de tranzitare a teritoriului Republicii Moldova către Uniunea Europeană, inclusiv va reduce considerabil timpul de deplasare din Chișinău spre Kiev.

#constructie #Cosauti #drum de acces #raul Nistru

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.