Ucraina se confruntă cu pene de curent extinse, după ce atacurile ruseşti din ultimele zile au paralizat sistemul energetic al ţării. Compania naţională de transport al energiei, Ukrenergo, a anunţat că în majoritatea regiunilor alimentarea va fi întreruptă între 8 şi 16 ore pe zi, în timp ce echipele de intervenţie încearcă să repare infrastructura distrusă, informează adevărul.ro.

Moscova a lansat, de vineri până sâmbătă, sute de drone şi rachete asupra obiectivelor energetice din Ucraina, într-un val de atacuri care a ucis cel puţin şapte persoane, potrivit autorităţilor de la Kiev.

Compania de stat Centerenergo a transmis că „producţia de energie a scăzut la zero”, iar întreruperile afectează alimentarea cu electricitate, căldură şi apă în mai multe oraşe.

Deşi unele reparaţii au fost deja efectuate, situaţia rămâne critică în regiunile Kiev, Dnipropetrovsk, Doneţk, Harkov, Poltava, Cernihiv şi Sumî, unde se aşteaptă întreruperi regulate ale curentului, a precizat ministrul Energiei, Svitlana Grynciuk.

„Inamicul a lansat un atac masiv cu rachete balistice, extrem de dificil de interceptat. Nu am mai văzut un asemenea număr de lovituri directe asupra infrastructurii energetice de la începutul invaziei”, a declarat oficialul pentru televiziunea United News.

Riscuri nucleare și presiuni diplomatice

Potrivit viceministrului de externe Andrii Sîbiha, dronele ruseşti au vizat două staţii de transformare care alimentează centralele nucleare Hmelniţki şi Rivne, în vestul Ucrainei. Kievul acuză Moscova că pune în pericol securitatea nucleară a Europei şi cere o reacţie de urgenţă din partea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).

„Rusia ameninţă deliberat siguranţa nucleară a întregului continent”, a scris Sîbiha pe Telegram, solicitând convocarea Consiliului Guvernatorilor AIEA.

Totodată, diplomatul a făcut apel la China şi India, mari cumpărători de petrol rusesc, să exercite presiuni asupra Kremlinului.

O iarnă sub semnul frigului și al penelor de curent

Experţii avertizează că distrugerea infrastructurii energetice riscă să lase milioane de oameni fără încălzire în prag de iarnă. Doar din octombrie, atacurile asupra instalaţiilor de gaze au fost a noua serie majoră de bombardamente, potrivit companiei Naftogaz.

Un raport al Şcolii de Economie din Kiev estimează că jumătate din producţia naţională de gaze este deja oprită.

Specialistul în energie Oleksandr Harcenko a atras atenţia că, dacă cele două mari termocentrale ale Kievului ar rămâne nefuncţionale mai mult de trei zile la temperaturi sub -10°C, capitala ar fi în pragul unei „catastrofe tehnologice”.

În paralel, Ucraina a intensificat atacurile asupra depozitelor şi rafinăriilor de petrol din Rusia, încercând să lovească exporturile energetice care alimentează mașinăria de război a Kremlinului.

Duminică dimineaţă, Ministerul rus al Apărării a anunţat, prin agenţia RIA Novosti, că sistemele sale antiaeriene au doborât 44 de drone ucrainene deasupra teritoriului rus.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#beznă #pene de curent #Ucraina

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.