Consiliul a ajuns la un acord cu privire la un pachet legislativ care va permite UE să ajute financiar Ucraina pe parcursul anului 2023 cu 18 miliarde de euro. Propunerea a fost adoptată sâmbătă, 10 decembrie curent, prin procedură scrisă și va fi transmisă Parlamentului European spre o posibilă adoptare săptămâna viitoare, informează Președinția cehă a Consiliului.

„Ucraina poate conta pe UE. Vom continua să sprijinim Ucraina, inclusiv din punct de vedere financiar, atât timp cât va fi nevoie. Legislația pe care am adoptat-o astăzi înseamnă că Ucraina poate conta pe un ajutor financiar regulat din partea UE pe parcursul anului 2023”, a declarat Zbyněk Stanjura, ministrul finanțelor al Cehiei.

Pachetul prevede o soluție structurală pentru sprijinirea financiară a Ucrainei în 2023. Suma care urmează să fie împrumutată Ucrainei în 2023 va fi de 18 miliarde de euro, iar împrumuturile vor avea o perioadă de grație de 10 ani. Statele membre vor acoperi cea mai mare parte a costurilor cu dobânzile prin intermediul veniturilor alocate externe. Garanțiile pentru împrumuturile respective vor fi asigurate fie de la bugetul UE, fie de către statele membre.

Scopul este de a oferi ajutor financiar pe termen scurt, care să finanțeze nevoile imediate ale Ucrainei și reabilitarea infrastructurii critice, și sprijin inițial în vederea unei reconstrucții postbelice durabile, cu scopul de a sprijini Ucraina pe calea integrării europene.

O parte a pachetului legislativ, o modificare a regulamentului financiar, fusese deja adoptată de Consiliu în formațiunea ECOFIN la 6 decembrie.

Războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, a cauzat Ucrainei o pierdere a accesului pe piață și o scădere drastică a veniturilor publice, în timp ce cheltuielile publice pentru abordarea situației umanitare și pentru menținerea continuității serviciilor publice au crescut semnificativ.

Printre alte instrumente de sprijin, în perioada 2014-2022, UE a sprijinit Ucraina prin intermediul mai multor operațiuni consecutive de asistență macrofinanciară (AMF), care au depășit 7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi și granturi.

Acordul de asociere UE-Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017, apropie și mai mult Ucraina de UE. Pe lângă promovarea unor legături politice mai strânse, a unor legături economice mai solide și a respectării valorilor comune, acordul a furnizat un cadru pentru urmărirea unui program ambițios de reforme, axat pe combaterea corupției, pe un sistem judiciar independent, pe statul de drept, precum și pe un climat de afaceri mai bun. UE a demonstrat un sprijin continuu pentru aceste reforme, care sunt esențiale pentru atragerea de investiții, stimularea productivității și ridicarea nivelului de trai pe termen mediu.

#asistenta #Ucraina #UE

Meta, compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, a primit cea mai mare amendă din istoria sa, ca urmare a practicilor comerciale cu datele utilizatorilor, relatează miercuri, 21 octombrie, BBC, citat de antena3.ro.

Un judecător din statul american New Mexico a obligat Meta la plata unei amenzi de 25 de miliarde de dolari, în urma unui proces care a durat doar două săptămâni și în cadrul căruia instanța a stabilit că, timp de mai mulți ani, compania a mințit publicul cu privire la modul în care a gestionat datele utilizatorilor Facebook.

„Minciunile depășesc sfera practicilor legate de datele de pe Facebook”, a declarat judecătorul, adăugând că acestea au definit „însăși esența practicilor comerciale fundamentale ale Facebook”.

Este cea mai mare amendă aplicată până în prezent companiei fondate de Mark Zuckerberg. În cursul acestui an, Meta a mai fost sancționată sau a încheiat înțelegeri în cadrul altor litigii, inclusiv un acord de 18 miliarde de dolari cu statul California, pe tema siguranței copiilor.

Amenda de 25 de miliarde sancționează Facebook pentru scandalul Cambridge Analytica

Procesul a pornit de la rolul jucat de Meta – cunoscută la acea vreme sub numele de Facebook – în ceea ce a devenit ulterior cunoscut drept scandalul Cambridge Analytica.

Cambridge Analytica a utilizat informații despre utilizatorii Facebook în activitățile sale de consultanță politică, inclusiv în campanii legate de alegerile prezidențiale din SUA din 2016, în urma cărora Donald Trump a fost ales pentru prima dată președinte.

Avocații statului New Mexico au dat compania în judecată, invocând numeroase declarații făcute de-a lungul anilor de către șefii Meta Aceștia au garantat că datele utilizatorilor nu au fost niciodată vândute sau partajate cu terți însă, în realitate, exact acest lucru s-a întâmplat.

O amendă cât profitul trimestrial al Meta

Miercuri, judecătorul Francis Mathew a decis amendarea Meta cu o sumă aproximativ egală cu profitul trimestrial al companiei. El a precizat că încălcările legii de către Meta, precum și prezentarea de informații false publicului cu privire la modul în care erau utilizate și partajate datele de pe Facebook, au fost „intenționate” și s-au întins pe o perioadă de „peste 11 ani”, între 2010 și 2021.

Comunicările la nivelul membrilor conducerii executive, inclusiv Mark Zuckerberg, au fost „concepute pentru a induce publicul în eroare”, a scris magistratul în hotărârea sa.

Ținând cont de mii de încălcări ale legislației statale, cuantumul total al sancțiunii ar fi fost de 219 miliarde de dolari, însă judecătorul Mathew a redus amenda la 25 de miliarde de dolari.

Un purtător de cuvânt al Meta nu a răspuns imediat unei solicitări de a comenta situația. New Mexico a fost unul dintre cei mai importanți adversari ai Meta în instanță. În acest an, statul american a amendat, de asemenea, aceeași companie pentru că a indus publicul în eroare cu privire la siguranța platformelor sale de socializare pentru copii.

Judecătorul din acel dosar a comparat gigantul tehnologic cu un poluator industrial al aerului, forma sa de poluare fiind „vătămarea psihologică și exploatarea sexuală a copiilor”.